Patronii găsesc portiţe să fenteze statul. Criza financiară şi introducerea impozitului forfetar i-ar putea tenta pe deţinătorii de firme să eludeze legea în fel şi chip. În timp ce unii nu-şi vor înregistra toate veniturile, pentru a nu achita impozitul minim, alţii vor plăti angajaţii la negru, din cauza contribuţiilor mari.
Economia subterană din România se va situa la peste 36% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2009, estima recent EUobserver, citat de NewsIn. Adică peste 36% din tot ceea ce produce România va merge în economia subterană – bani negri, fără taxe şi impozite, fără să iasă la lumină. Studiul EUobserver cuprindea şi alte state din Europa de Est, unde economia subterană s-ar situa între 36-39% din PIB şi ar proveni în mare măsură din „neplata de taxe în comerţul cu bunuri şi servicii“. Majoritatea companiilor din domeniul privat caută posibilităţi să nu plătească la stat impozite şi contribuţii foarte mari. Cocoşate de atâtea impozite şi taxe, companiile care lucrează fără să se abată de la lege în nici un fel se numără pe degete. Acum, pe perioada crizei, când activitatea economică se comprimă, tendinţa de a nu plăti dările la stat este şi mai mare.
Ascunderea impozitelor
Noul impozit forfetar este o tentaţie de a face şmecherii pe firmă, pentru a evita plata unei sume mai mari către stat. Organele administraţiei confirmă faptul că mediul de afaceri va fi tentat să eludeze legea. Conform OUG nr. 34/2009, care cuprinde şi unele măsuri fiscale, şi noile grile de impozitare (impozitul forfetar sau impozitul minim), dacă impozitul pe profit (16%) este mai mic decât cel minim pe cifra de afaceri, atunci agentul economic este obligat să-l plătească pe cel mai mare. În analogie, dacă impozitul pe profit este mai mare decât cel minim impus prin grila forfetară, atunci firma va achita 16% din profit, deci tot pe cel mai mare. „Societăţile vor fi tentate fie să-şi încarce cheltuielile, fie să-şi diminueze veniturile pentru a evita plata impozitului mai mare. Înseamnă evaziune fiscală şi, mai devreme sau mai târziu, tot va fi descoperită“, a spus directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Alexandru Barcan.
El a explicat că firmele nu-şi înregistrează facturile emise (pentru a-şi diminua veniturile), dar cel mai adesea îşi umflă exagerat cheltuielile cu diverse facturi de prestări servicii şi înregistrarea unor consumuri exagerate de obiecte de inventar şi materiale. De exemplu, o firmă şi-a reparat un perete al clădirii în care îşi are sediul şi a folosit 150 de saci de ciment. Bate la ochi de la o poştă că acolo s-a întâmplat o ilegalitate. „Sfatul nostru este să nu se încurce, pentru că pot fi depistaţi oricând şi aceasta este evaziune fiscală, care reprezintă infracţiune“, a adăugat reprezentantul DGFP Dolj.
Analistul economic Dragoş Cabat, preşedintele Camerei Analiştilor Financiari (CFA) din România, a declarat, pentru GdS, că „impozitul forfetar, pe lângă faptul că va omorî firme, va crea şi portiţe pentru creşterea economiei subterane. 36% din PIB este foarte mult“. El a precizat că, datorită introducerii cotei unice de 16%, s-a scos la iveală din economia subterană 6-7%, iar această economie neagră se stabilizase la un nivel oarecum acceptabil, de 25% din PIB. „În anii '90, economia subterană era aproape 100% din PIB, în '98-'99 scăzuse la 50%, iar acum se stabilizase la 25-26%. În toate ţările dezvoltate ale lumii există economie subterană de 15-20% din PIB, dar aceasta nu înseamnă numai impozite neplătite, neevidenţiate, ci şi droguri, prostituţie şi altele“, a spus analistul Dragoş Cabat.
Economia subterană a… salariilor
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea, susţine că nu neapărat impozitul forfetar va fi generatorul creşterii economiei subterane, pentru că „firmele trebuie să plătească, fie că au sau nu profit“. „Economia subterană va creşte pe latura salariilor, în sensul că tot mai mulţi angajatori îşi vor plăti angajaţii la negru, pentru că nu mai au bani să le achite la stat toate contribuţiile. Aşa că le pun pe cartea de muncă minimul pe economie, iar diferenţa o plătesc la negru. Aşa ceva exista şi până acum, dar va fi şi mai intensă plata la negru a angajaţilor pentru că pe un patron îl costă 54% din salariul unui angajat numai dările către stat“, a precizat Cristea.
Soluţii pentru „albirea“ banilor negri
Analistul Dragoş Cabat este de părere că numai o stabilitate fiscală pe termen lung poate diminua economia subterană. La noi, Codul Fiscal a fost modificat de 30 de ori în ultimii cinci ani. „Sistemul fiscal trebuie să fie constant. Ridicarea la suprafaţă a economiei subterane se poate face doar prin măsuri de încurajare a economiei şi prin stabilitate fiscală“, a concluzionat Cabat.
