11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriIncapabili să atragem fonduri europene

Incapabili să atragem fonduri europene

Personalul necalificat şi bugetele mici ale primăriilor opresc absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală. În 2008, am avut la dispoziţie peste opt miliarde de euro, din care am absorbit „fabuloasa“ sumă de zero lei. România are nevoie de o reformă regională pentru a-şi creşte capacitatea de absorbţie.

Principalele cauze ale absorbţiei reduse a fondurilor europene sunt personalul insuficient pregătit şi bugetele limitate ale primăriilor, potrivit studiului „Cartea albă a capacităţii administrative – absorbţia fondurilor europene de către comunităţile mici şi mijlocii“, coordonat de europarlamentarul Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.
Obstacolele birocratice importante, culegerile de norme prea voluminoase şi greu de înţeles, reglementările privind cofinanţarea, lipsite de transparenţă, şansele mici pentru schimbul de experienţă dintre susţinătorii proiectelor, precum şi posibilităţile nedezvoltate de coordonare interregională îşi pun amprenta asupra capacităţii administrative de a gestiona orice fel de proiect. „Dacă până în prezent motivele capacităţii de absorbţie a fondurilor europene erau mai degrabă supoziţii, acest studiu evidenţiază nevoia reformei regionale. Mai mult, experienţa europeană confirmă faptul că, acolo unde guvernele au iniţiat şi implementat această reformă, ţările respective au avut nu doar o creştere a capacităţii de absorbţie, dar şi o accentuată reducere a decalajelor cu alte regiuni europene“, susţine europarlamentarul Victor Boştinaru.
Incapacitatea primăriilor de a finanţa şi cofinanţa proiecte majore care să poată contribui în mod real la dezvoltarea şi convergenţa României cu spaţiul comunitar, dar şi lipsa unui personal calificat, care să se ocupe de redactarea, implementarea şi urmărirea acestor proiecte, sunt principalele provocări cărora decidenţii politici trebuie să le răspundă.

Guvernul, responsabil cu instruirea personalului

Demararea reformei regionale ar putea să înceapă cu un act normativ referitor la instituirea funcţiei de guvernator/prefect regional, care să asigure coordonarea politicii de dezvoltare regională în interiorul regiunilor de dezvoltare. La această măsură se poate adăuga sprijinul, atât din partea administraţiei centrale, cât şi a băncilor, în ceea ce priveşte latura de cofinanţare şi elementele de garantare a prefinanţării. Introducerea unor condiţionări pentru ca firmele de consultanţă să fie plătite doar în condiţiile în care proiectul este eligibil, iar tarifele practicate să reflecte performanţele lor constituie altă măsură în vederea îmbunătăţirii randamentului acestor firme. „În România, reprezentanţii administraţiilor locale consideră că principalul agent care ar trebui să se ocupe de instruirea personalului este guvernul, pe de o parte, prin lansarea unor serii de programe naţionale de informare şi calificare a resursei umane pentru o mai bună gestionare a proiectelor destinate obţinerii fondurilor europene. Într-o proporţie de 55%, respondenţii consideră necesitatea implicării Agenţiilor de Dezvoltare Regională în programele de instruire“, se arată în studiu.

Salariul angajaţilor este de 1.000 de lei

Potrivit studiului „Cartea albă a capacităţii administrative – absorbţia fondurilor europene de către comunităţile mici şi mijlocii“ a europarlamentarului Victor Boştinaru, salarizarea personalului destinat redactării proiectelor este relativ uniformă pe întreg teritoriul României, situându-se între valorile de 900 – 1.000 de lei. Acelaşi interval este aplicabil şi atunci când raportăm salarizarea acestei activităţi la numărul populaţiei dintr-o unitate administrativă, singura discrepanţă observată statistic fiind dată de unităţile teritorial-administrative cu o populaţie mai mare de 50.000 de locuitori (salariul mediu fiind de 1.200 de lei). „Nivelul de salarizare este urmat de o a doua categorie de probleme: lipsa unor bugete corespunzătoare, care să permită o capacitate mai mare de absorbţie. În peste 80% din primării, bugetul apare ca fiind insuficient pentru acoperirea necesităţilor de dezvoltare durabilă, fenomen care este motivat de administrarea defectuoasă a fondurilor la bugetul central şi judeţean şi de modul în care acestea sunt alocate. Studiul a relevat că, deşi în majoritatea instituţiilor chestionate a fost derulat cel puţin un program finanţat din fonduri europene, bugetul acestor proiecte, într-o proporţie de 75%, a fost de maximum un milion de euro“, se mai arată în studiul europarlamentarului.

Avem nevoie de soluţii viabile

Identificarea soluţiilor ar trebui să fie prioritară pe agenda centrală, dar şi pe cea locală, în condiţiile în care o întârziere cauzată de lipsa competenţei, a fondurilor sau a interesului poate conduce la efecte care pot provoca o lentă armonizare cu spaţiul comunitar. „Dincolo de intenţie, un demers coerent este cel care poate servi acum intereselor comunităţilor locale. Obiectivul acestui demers poate fi atins doar dacă există fundamentele unei coordonări între nivelul naţional (guvernul), regional şi local. În acest mod se poate produce o creştere semnificativă a capacităţii de absorbţie şi se pot revendica efectele benefice ale politicii de coeziune. Guvernul ar trebui să conştientizeze că singurul motor de creştere economică în contextul actual sunt fondurile europene şi ar trebui să mărească şi capacitatea administrativă.
„Faptul că anul trecut am avut la dispoziţie peste opt miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care am absorbit fabuloasa sumă de zero lei, ar trebui să pună guvernul pe gânduri şi să vadă că nu funcţionează ceva. Gândiţi-vă doar câte puteam face cu acele miliarde în satele uitate de Dumnezeu din România. Trebuie tras un semnal de alarmă, pentru că sunt proiecte mici, uşor de făcut, dar care sunt extrem de benefice pe termen lung, iar impactul lor se poate observa în doar şase-şapte luni. Sunt ţări care profită mult de pe urma acestor fonduri şi aici cel mai bun exemplu este Ungaria. Trebuie schimbate relaţiile în consiliile locale, în cele judeţene, dar şi cu firmele de consultanţă, deoarece acestea redactează proiecte care mai târziu nu vor fi eligibile. La sfârşitul lunii aprilie vom organiza o întâlnire cu peste 200 de primari din diferite zone ale ţării şi cu miniştrii de resort, unde vor fi dezbătute teme axate, în principal, pe o mai bună absorbţie a fondurilor de dezvoltare rurală“, a declarat Victor Boştinaru.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

12 COMENTARII