Dosarele privatizărilor strategice aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti vor fi ataşate la dosarul fostului ministru al economiei, Codruţ Şereş, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea conexării cauzelor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să ia în discuţie conexarea dosarelor privind privatizările strategice la primul termen al procesului lui Codruţ Şereş, pe 11 mai.
De asemenea, avocatul lui Vadim Benyatov, Gheorghe Dragomir, a declarat pentru NewsIn că a atacat cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încheierea din 11 aprilie a instanţei, care a respins mai multe excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocat. Gheorghe Dragomir spune că instanţa a judecat cauza fără să ţină cont de lipsa de procedură în cazul citării lui Vadim Benyatov, precizând că la dosarul cauzei nu se afla nici o citaţie cu semnătura clientului său. De asemenea, avocatul Gheorghe Dragomir a susţinut că magistraţii nu ar fi trebuit „să judece nimic“ până când nu era pusă în discuţie regularitatea actului de sesizare.
La termenul din 11 aprilie al procesului privind privatizările strategice, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au conexat dosarele lui Vadim Benyatov, acuzat de spionaj, cu cel al lui Stamen Stantchev, Dorinel Mucea şi Radu Donciu, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. Instanţa a luat această decizie, după ce a respins numeroase excepţii invocate de Gheorghe Dragomir, avocatul lui Benyatov.
Privatizările strategice se judecă în trei dosare
Reamintim că procurorii au trimis, în aprilie 2007, la Curtea de Apel Bucureşti, o parte disjunsă din ancheta în cazul privatizărilor strategice, fiind vorba de primul dosar din cel mare, care îi vizează doar pe Stamen Stantchev, Dorinel Mucea şi Radu Mihai Donciu.
Pe 13 septembrie 2007, Vadim Benyatov a fost trimis, la rândul lui, în judecată pentru spionaj, la aproape o lună după ce părăsise ţara, acesta fiind al doilea dosar disjuns din dosarul mare al privatizărilor strategice.
Cel de-al treilea dosar este al fostului ministru al economiei şi comerţului, Codruţ Şereş, şi fostului ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. În acest dosar, mai sunt trimişi în judecată Gabor Kerekeş, fost secretar de stat în ministerul condus de Nagy, cetăţeanul româno-american Mircea Flore, senior director la CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţeanul ceh Michal Susak şi cetăţeanul turc Oral Mustafa.
În sarcina celor şase s-a reţinut că, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi inculpaţii Vadim Benyatov, Stamen Stantchev, Mihai Dorel Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, arată procurorii.
Reţeaua lui Stantchev a pus în pericol integrarea României în UE
Din rezoluţia întocmită de procurori reiese că mai multe firme şi consorţii străine l-ar fi folosit pe Stamen Stanchev pentru obţinerea unor informaţii din interior care să-i favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societăţi de stat – Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicaţii SA, Poşta Română, Romtelecom, Petrom. Mihai Dorel Mucea şi Mihai Radu Donciu scoteau din interiorul celor două ministere la care lucrau informaţii secrete despre privatizarea unor „obiective strategice“, informaţii „nedestinate publicităţii“, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral – considerat „canal de legătură“ – sau direct unor cetăţeni străini. În general, de la Stantchev, datele despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din străinătate, care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să câştige licitaţiile pentru consultanţă sau privatizare. Robert Marius Neagoe, soţul fostului preşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti, Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate în aşa fel încât licitaţiile să fie câştigate de cel care făcuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informaţiile şi le furniza, la rândul lui, unor firme, concurente înainte, care deveneau asociaţi, pentru a putea câştiga licitaţiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante prin datele secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Reţeaua lui Stantchev ar fi distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în capitolul 6 din Tratatul de aderare: „Politica în domeniul concurenţei“.
