16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriMinerii se roagă să fie secetă

Minerii se roagă să fie secetă

Conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia consideră că numai o secetă ar putea salva din punct de vedere economic cel mai mare producător de lignit din România.

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) nu are cui să îi mai livreze cărbune, complexurile energetice reducându-şi comenzile la jumătate, întrucât se confruntă cu o lipsă a cererii de energie electrică. Reprezentanţii conducerii SNLO speră ca o eventuală secetă în această vară să reducă producţia de electricitate în sistem hidro, iar termocentralele să solicite din nou lignit minerilor olteni. „Încercăm să ne descurcăm cum putem. Situaţia nu este deloc liniştitoare, în condiţiile în care nu există cerere de cărbune şi nici cerere de energie electrică. Încercăm să corelăm programul de producţie cu cererea. Aşa cum arată datele în prezent, deja în trimestrul I înregistrăm livrări cu un milion de tone mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Noi ne programaserăm o producţie cu un milion de tone mai mică pentru întreg anul, dar deja acest lucru este valabil pe trimestrul I. Nu ştiu unde o să ajungem, dacă situaţia se va păstra şi pe celelalte! Pe trimestrul I din 2008 producţia era de 4,68 milioane de tone de lignit, iar pe trimestrul I din 2009 este de 3,73. Producţia de anul trecut a fost programată la 18,46 milioane de tone şi s-au realizat 17,7. În 2009 s-a aprobat o producţie de 16,88 milioane de tone de lignit. Beneficiarii noştri principali sunt Complexurile Energetice de la Rovinari şi Turceni, precum şi cel de la Craiova şi vor din ce în ce mai puţin lignit. Sper să avem posibilităţile legale ca să trimitem oamenii în şomaj tehnic, dacă nu se va mai putea lucra. Nu ne rămâne decât să ne rugăm să fie secetă sau să se defecteze vreun reactor la Cernavodă“, a declarat Daniel Burlan, directorul general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România.
SNLO se pregăteşte, de asemenea, să disponibilizeze, până la sfârşitul lunii mai, 600 de salariaţi, care vor beneficia de salarii compensatorii.

CE Rovinari nu mai vrea lignit

Potrivit conducerii SNLO, scăderea cererii de lignit a venit tocmai din partea partenerilor care îşi plăteau la timp marfa primită. La Complexul Energetic din Rovinari, în primul trimestru al anului 2008, livările de lignit din partea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia erau de 487.000 de tone, iar anul acesta, pentru perioada corespunzătoare trimestrului I, au scăzut la 250.000 de tone. Plecând de la scăderea drastică a cererii de cărbune, conducerea Complexului Energetic Rovinari a decis ca în aprilie să nu mai cumpere lignit de la SNLO şi să îşi asigure necesarul de cărbune din carierele proprii. Nici la Complexul Energetic de la Turceni (CET) situaţia nu se prezintă mai bine. Potrivit directorului SNLO, livrările lunare către CET au scăzut de la 300.000 de tone, cât erau anul trecut, la 200.000, în acest an.

Au de recuperat 340 de milioane de lei

Daniel Burlan, directorul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, a mai spus că unitatea pe care o reprezintă are de recuperat de la beneficiari 340 de milioane de lei. Aproape jumătate din sumă, respectiv 145 de milioane de lei, trebuie să fie primită din partea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin. „Avem de recuperat în total direct sau prin intermediul recuperatorului SC Best Recuperare Creanţe SRL suma de 340 de milioane de lei. Către Best au fost cesionate creanţe în valoare de 128 de milioane de lei. În prezent, Centrale Termice Arad a câştigat procesul cu Best şi va avea conturile deblocate, dar, din păcate, nu bani. Pe 2007 şi-au achitat integral datoria către noi, de aceea a şi câştigat procesul cu Best. Mai avem însă de luat de la CET Arad 30 de milioane de lei, sumă aferentă livrărilor din 2008. Nu au bani să ne plătească. RAAN şi Best s-au judecat şi au stabilit ca o creanţă de 30 de milioane de lei să fie achitată în tranşe pe şase ani. Nu ne avantajează această înţelegere a lor şi am depus la dosarul procesului o adresă în care informăm instanţa că SNLO este prejudiciată de această înţelegere. Să vedem de unde o să mai luăm bani: mai reducem cheltuielile cu munca vie şi în anumite sectoare, la SNLO. Nu avem cum să exportăm pentru că transportul dublează preţul tonei de lignit la suta de kilometri. Aşteptăm înfiinţarea companiei energetice din care să facă parte SNLO şi complexurile energetice şi poate aşa o să se schimbe situaţia“, a menţionat şeful SNLO.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS