România a blocat ieri discuţiile din cadrul reuniunii periodice a miniştrilor de externe de la Bruxelles la capitolul pachetului energetic, pentru că în concluziile finale nu se mai face referire strict la proiectul Nabucco. „România a blocat discuţiile din cadrul CAGRE pe marginea pregătirii concluziilor Consiliului European, deoarece pe tema pachetului pentru energie a fost înlocuită formula «pachetul Nabucco» cu sintagma «coridoare energetice sudice»“, au declarat surse de la Bruxelles.
Discuţiile vizau pachetul pentru energie care primeşte sprijin financiar de la UE. Orice decizie în cadrul CAGRE se ia prin consens, astfel că România este în poziţie să blocheze discuţiile pe această temă.
Delegaţia României la Bruxelles este condusă de ministrul de externe, Cristian Diaconescu. Miniştrii de externe ai UE trebuia să discute ieri pe marginea concluziilor Consiliului European de primăvară şi a pachetului de proiecte prioritare în domeniul energetic ca parte a planului european de redresare economică. Este prima dată când România îşi foloseşte dreptul de a bloca o decizie europeană. Ministerul de externe a refuzat să facă orice fel de comentariu pe această temă.
Summit energetic pe 7 mai
Asigurarea aprovizionării stabile cu energie a Uniunii Europene a devenit una dintre cele mai importante probleme ale blocului comunitar, după disputa din ianuarie dintre Rusia şi Ucraina, care a dus la sistarea livrărilor de gaz rusesc către Europa pentru aproape două săptămâni, în mijlocul iernii.
Liderii celor 27 de state membre ale UE se vor reuni la Bruxelles pe 19 martie, pentru a găsi soluţii de abordare a crizei economice şi a strategiei fragmentate a blocului comunitar cu privire la sectorul energetic.
Cu scopul de a-şi diminua dependenţa de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia, UE sprijină proiectul conductei Nabucco, menită să transporte hidrocarburi pe o lungime de 3.300 de kilometri, din Asia Centrală în Austria, deşi analiştii spun că proiectul are asigurată până în prezent doar a cincea parte din gazul necesar pentru funcţionare.
Bruxellesul a propus recent să aloce 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pentru proiecte energetice de maximă importanţă, precum gazoductul Nabucco, pentru a evita o repetare a recentei crize a gazelor ruso-ucrainene.
Comisia Europeană a repartizat aceste 3,5 miliarde de euro între toate ţările UE, în condiţiile în care guvernele, confruntate cu criza economică, privesc cu scepticism finanţarea proiectelor pe termen lung. Bruxellesul a repetat că aproape trei săptămâni de suspendare a livrărilor de gaz rusesc via Ucraina au demonstrat că aceste proiecte sunt mai necesare ca niciodată.
O decizie în privinţa finanţării Nabucco va fi anunţată la summit-ul energetic ce va avea loc pe 7 mai.
Banca Mondială vrea să sprijine proiectul Nabucco
La rândul său, Banca Mondială a anunţat că vrea să sprijine financiar proiectul Nabucco, dacă se va ajunge la o înţelegere privind furnizarea de gaze naturale între membrii consorţiului şi ţările furnizoare.
Urmare a recentei dispute în privinţa gazelor dintre Rusia şi Ucraina şi ca răspuns la criza financiară, Comisia Europeană a formulat, la sfârşitul lunii ianuarie, propunerea de a aloca cinci miliarde de euro din bugetul necheltuit al UE pentru proiecte energetice, dezvoltarea reţelelor de internet broadband şi proiecte ecologice de dezvoltare rurală. Cea mai mare parte a banilor – 3,5 miliarde de euro – urma să fie alocaţi pentru conducte de gaz şi reţele de electricitate, proiecte de energie eoliană marină şi tehnologii de stocare a CO2.
O primă versiune a listei cu proiecte, prezentată la sfârşitul lunii ianuarie de Comisia Europeană – în care erau incluse infrastructuri energetice precum gazoductul Nabucco, ce urma să primească 3,5 miliarde de euro, şi proiecte de dezvoltare a internetului cu debit mare în zonele rurale, pentru un miliard de euro -, a fost aspru criticată în numeroase capitale.
Conducta Nabucco, pentru care premierul maghiar, Ferenc Gyurcsany, a solicitat de urgenţă asistenţă financiară europeană, trebuia să beneficieze, potrivit variantei iniţiale a Comisiei, de 250 de milioane de euro, însă nu ca investiţie directă, ci ca mecanism de atragere de fonduri şi împrumuturi bancare. Ulterior, fondurile au fost reduse cu 50 de milioane de euro. Nabucco va tranzita şi România, iar costul total al gazoductului este estimat în prezent la opt miliarde de euro.
