Produsele făcute în gospodării nu mai pot fi comercializate în pieţe fără respectarea normelor minime de igienă, fără etichetă şi fără ca producătorii să îşi înregistreze activitatea la direcţia veterinară.
Laptele şi brânzeturile produse în gospodării au fost, ani buni, preferatele craiovenilor. Motivaţia este cât se poate de simplă: „Sunt naturale, sunt mai bune, nu se extrage grăsimea din ele şi pot fi gustate“, enumeră cumpărătorii avantajele.
Pentru a se asigura că produsele comercializate corespund normelor minime de igienă, micii producători (fermieri, crescători de animale etc.) trebuie să se înregistreze la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), în vederea obţinerii Documentului de înregistrare sanitar-veterinară. Acest act se emite după ce se constată că spaţiile unde se obţin produsele de origine animală respectă condiţiile minime de igienă, iar persoanele care vin în contact cu acestea nu sunt purtătoare de boli transmisibile prin alimente. „Până în prezent, s-au înregistrat peste 200 de producători din judeţ“, a precizat Andrei Butaru, directorul executiv al DSVSA Dolj.
Informaţiile despre produs, obligatorii
Pentru a se asigura că-şi asumă responsabilitatea pentru produsele comercializate, începând de luna aceasta, gospodarii sunt obligaţi să ofere cumpărătorului minimum de informaţii privind originea acestora. „Producătorul trebuie să pună o etichetă, care să conţină numele lui, denumirea produsului, originea acestuia, data obţinerii şi cât e valabil“, a declarat Andrei Butaru. Acesta a explicat că termenul de valabilitate este dat de producător, care îşi asumă această responsabilitate. „Legiuitorul nu specifică unde trebuie aplicată eticheta. Dacă cineva îi cere, producătorul trebuie să aibă autocolantul pe care sunt notate informaţiile respective şi să i-l dea omului“, a adăugat Butaru.
„Oamenii vor să guste produsul“
Nici în ceea ce priveşte ambalajul nu există specificaţii foarte stricte, chiar dacă sunt destul de multe zvonuri în piaţă. „Legiuitorul nu spune că brânza trebuie vidată şi nici că laptele trebuie ambalat în sticlă de sticlă. În ceea ce priveşte laptele, se spune că trebuie să aibă un ambalaj uşor lavabil“, a precizat directorul DSVSA Dolj. Deşi cei mai mulţi comercianţi s-au adaptat cerinţelor, iar ieri, în Piaţa Centrală din Craiova recipientele în care erau depozitate produsele erau etichetate, aceştia se tem de o confirmare a zvonului privind vidarea produselor şi ambalajele de sticlă. Oamenii consideră că o astfel de regulă i-ar face să dispară din piaţă. „Am pus etichete pe lăzi. Asta este normal să se facă. Dacă brânza se împachetează şi nu mai poate fi gustată, nu o mai cumpără însă nimeni. Oamenii vor să guste produsul“, a precizat Florin-Claudiu Capră, unul dintre producătorii din Piaţa Centrală. Afirmaţia a fost confirmată şi de alţi producători. „Avem etichete puse pe lăzi. Oricum le puneam oamenilor brânza în plasă, dar să o ambalăm înainte e mai greu. Oamenii vor să guste produsul“, a declarat Iulia Riţă, alt producător. Şi comercianţii de lapte au o problemă – ambalarea produsului în sticlă de sticlă, care nu se prea găseşte şi al cărei preţ este destul de mare (0,8 lei, adică 40% din costul unui litru de lapte). „Dacă l-am vinde în sticle de sticlă, ar trebui să-l scumpim, iar omul vrea să ia foarte ieftin“, au spus producătorii de lapte.
„Dacă se preambalează, nu ştii ce iei“
Chiar şi cumpărătorii sunt împotriva unor astfel de reguli. „E normal să se eticheteze, dar să mă lase s-o gust, că de-aia vin în piaţă. În plus, în timp, brânza se usucă şi lasă zer, şi nu mi-ar plăcea să cumpăr zer la preţ de brânză“, a spus Gheorghe Dan, un cumpărător. „Fiecare are gustul lui. Trebuie să ştii dacă-ţi place sau nu produsul înainte de a-l cumpăra“, a afirmat Marcela Covrig, alt cumpărător. Ideea este susţinută şi de alţi craioveni. „Dacă se preambalează, cumperi produse, dar nu ştii ce iei. Poate să fie şi sticată, nu? Şi la lapte la fel“, a explicat Maria Cimpoieru.
