Acasă Bani & Afaceri Recuperatorii SNLO vor comisioane de 29 de milioane de euro

Recuperatorii SNLO vor comisioane de 29 de milioane de euro

Best Recuperare Creanţe SRL, firma de recuperare care a cesionat de la SNLO creanţe în valoare de 30 de milioane de euro, ar urma să încaseze numai din comisioane 29 de milioane de euro, estimează debitorii. Acţionarii societăţii au apropieri suspecte cu reţeaua mandatarilor care a lăsat fără apartamente bătrâni din Bucureşti. În timp ce debitorii au făcut reclamaţii la poliţie şi DNA, Ministerul Economiei întârzie cu un punct de vedere în acest scandal.

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) a cesionat pe 24 octombrie 2008 către SC Best Recuperare Creanţe SRL Bucureşti creanţele pe care le avea de recuperat de la CET Braşov, CET Arad, Electrocentrale Oradea şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, în valoare totală de 128 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Contractul dintre cele două unităţi nu are trecut preţul achiziţiei, termenul de recuperare a creanţelor sau condiţiile de reziliere. De asemenea, cele două părţi stabileau ca plata comisioanelor legate de executarea silită să fie făcută de debitori. Best Recuperare Creanţe SRL practică însă comisioane exorbitante, după cum mărturisesc debitorii. Spre exemplu, numai la CET Braşov comisioanele s-ar ridica la 11 milioane de lei, în timp ce debitul real este de doar 6,7 milioane de lei, susţine directorul economic al unităţii, Simona Frăţilă. „Firma de recuperare a intervenit peste executorul judecătoresc şi ne-a pus din nou poprire pe conturi. Ni s-a prezentat un proces-verbal cu cheltuieli uriaşe, cum ar fi onorariul expertului contabil – 800.000 de lei sau cel al avocatului – 2,8 milioane de lei. Am făcut reclamaţie la minister“, a declarat aceasta.  
Şi la CET Arad situaţia stă la fel. „Este jaf la dumul mare. Avem un debit de 13,6 milioane de lei şi comisioane de 6,8 milioane de lei. Am făcut sesizare la DNA, poliţie şi minister. Din punctul nostru de vedere, contractul de cesiune de creanţe dintre SNLO şi Best Recuperare Creanţe SRL este nul, pentru că nu are preţ şi clauze – inclusiv de reziliere“, a spus Cornel Secianski, directorul CET Arad.
La RAAN Drobeta Turnu Severin, comisioanele dau mari bătăi de cap conducerii societăţii. Potrivit reprezentanţilor regiei, la un debit executat de 30 de milioane de lei, cheltuielile suplimentare se ridică deja la 7,8 milioane de lei. „S-au prevăzut prin procesul-verbal cheltuieli aberante, cum ar fi cele pentru asistenţă juridică – 25% din valoarea debitului. În plus, noi avem la SNLO creanţe de 50 de milioane de lei, care pot fi compensate cu o parte din debitul nostru total – 150 de milioane de lei. Această firmă nu acceptă însă compensările“, a spus Iulian Raicu, şef serviciu juridic la RAAN.
În alt dosar de recuperare, RAAN are de rambursat 64 de milioane de lei. „Estimăm şi aici comisioane de până la 100 de milioane de lei“, a spus acelaşi Iulian Raicu. Directorul RAAN, Adrian Olaru, este consternat de condiţiile acestui contract: „Actul are multe neclarităţi: nu există termene de recuperare a creanţelor sau garanţia că societatea de executare va returna SNLO banii recuperaţi de la debitori. În al treilea rând, cum pot să stabilească două părţi că plata comisioanelor va fi făcută de o terţă persoană juridică, fără acordul acesteia? Procesul-verbal de cheltuieli constituie pentru noi titlu executoriu. Este japcă pe faţă“.
La Electrocentrale Oradea, firma Best nu a intrat încă în acţiune. Creanţele de aici se ridică la două milioane de lei. „Este vorba de restanţele pentru contractul încheiat pe 31 decembrie 2008. Dacă ne fac şi nouă asemenea probleme, vom aduce cărbune din altă parte“, a declarat directorul societăţii, Dragoş Gligor.
Potrivit estimărilor făcute de debitori, comisioanele care ar urma să fie încasate de Best Recuperare Creanţe SRL se vor ridica la 125,6 milioane de lei, adică 29,4 milioane de euro.

Coincidenţe cu reţeaua „mandatarilor“

În urma articolelor apărute în presa locală, Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Gorj s-a sesizat din oficiu în acest caz. „Au fost demarate cercetările şi urmează să stabilim dacă s-au adus prejudicii cu comiterea de infracţiuni în încheierea acestui contract“, a precizat Ionuţ Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj.
Fostul director al SNLO, Eugen Davidoiu, nu este de găsit pentru un punct de vedere privitor la acest contract. Ministerul Economiei (ME), în subordinea căruia funcţionează SNLO, întârzie cu adoptarea unei poziţii în scandalul SNLO, deşi a fost sesizat de săptămâna trecută şi i s-a solicitat un punct de vedere. În ceea ce priveşte societatea Best Recuperare Creanţe SRL, ea îi are ca acţionari pe Ioan Daniel Ionaş (50%) şi Vasile Pop (50%). Firma şi-a mutat în noiembrie 2008 sediul în Alexandria – Teleorman. Ioan Daniel Ionaş mai figurează ca asociat (49%) la firma National Leasing IFN SA Sibiu, unde îl are ca partener de afaceri pe Dorel Gheorghe Ghiriti (49%). Numele celui din urmă a apărut şi el în presă recent, în cazul „mandatarilor“ care au lăsat fără case zeci de bătrâni din Bucureşti, prin suveica vânzărilor succesive ale apartamentelor.
Ionaş mai este acţionar şi la Utimpex Company SRL (80%) – agenţie imobiliară din Popeşti-Leordeni (Ilfov). Presa a dezvăluit recent că sediul iniţial al Best Recuperare Creanţe SRL din Bucureşti se afla în casa unei bătrâne – Maria Deniza Sereanu, de 77 de ani, care locuieşte la apartamentul din strada Obcina Mare nr. 9, bl. Z26, ap. 8 sector 6 Bucureşti împreună cu fiul ei, de 44 de ani, bolnav psihic. Presa mai scrie că bătrâna se află la un pas de a fi aruncată în stradă pentru că avocatul Ionaş şi-a adjudecat în condiţii suspecte apartamentul femeii. Cazul este în atenţia DNA. Acţionarii firmei Best Recuperare Creanţe nu sunt de găsit. Firma mutată în Alexandria figurează la Registrul Comerţului cu un număr de telefon la care nu răspunde nimeni.

Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.
Exit mobile version