Acasă Bani & Afaceri 2009, sub semnul crizei economice

2009, sub semnul crizei economice

Criza mondială va frâna creşterea economică a României în 2009, după ce ţara noastră a fost fruntaşa Europei în 2008 – cu o creştere de 8,9%. Economia ar putea înregistra peste 1,2 milioane de şomeri, spun cele mai negre statistici, iar creşterile salariale anunţate ar putea fi amânate. În Oltenia, giganţii industriali anunţă disponibilizări masive.

Criza financiară mondială declanşată în 2008 se va acutiza în prima jumătate a lui 2009, aruncând în recesiune majoritatea economiilor lumii, previzionează analiştii. Europa este ameninţată cu cel mai serios declin economic din ultimii 20 de ani, iar SUA s-ar putea confrunta cu cea mai mare recesiune postbelică. Irlanda, Italia şi Germania au intrat oficial în perioada de recesiune şi se aşteaptă ca ele să fie urmate de alte economii din UE. Economiştii dau pronosticuri pesimiste şi pentru ţările în curs de dezvoltare, unde creşterea economică va fi în 2009 de două ori mai mică decât în 2007 şi începutul lui 2008. Deşi anterior anunţaseră că în 2009 vor fi creşteri salariale de peste 10%, companiile private şi-au ajustat politicile salariale din cauza crizei. Specialiştii în resurse umane spun că în 2009 firmele ar putea majora salariile doar pentru angajaţii care se dovedesc cei mai performanţi – la nivelul acoperirii inflaţiei, prognozată de BNR la 4,5%. Guvernul apreciase şi el în proiectul de buget adoptat pentru anul viitor un salariu mediu brut de peste 500 de euro şi o creştere cu aproape 10% faţă de acest an.

 

Economia României merge cu frâna trasă

 

Trebuie spus că în 2008, economia României a înregistrat o creştere economică de 8,9% – cea mai mare din Europa. Criza s-ar putea manifesta în ţările cu o economie emergentă, cum este România, printr-o scădere drastică a performanţelor înregistrate în ultimii ani. În acest sens, agenţia de evaluare financiară Fitch previzionează că ţara noastră va avea în 2009 o creştere economică de 1%, cu un deficit bugetar de 5% din PIB şi o inflaţie de 4%, în timp ce deficitul de cont curent ar fi de 11%. Analiştii de la Fitch susţin însă că potenţialul României rămâne „foarte puternic“, în contextul în care ţara noastră este o bază de producţie „relativ mare şi cu cheltuieli de producţie încă reduse“ din UE. Alte surse dau alte rezultate. Agenţia Moody’s prevede o scădere cu până la 0,3% al PIB, deficitul bugetar va ajunge până la 5% din PIB, iar datoria publică va creşte la 16,2% din PIB. În acelaşi timp, corecţia deficitului de cont curent va ajunge la nivelul de 8,2%, iar inflaţia la previziunile BNR – 4,5%. FMI estimează că economia va creşte anul viitor cu 3,5%, în vreme ce ING Bank estimează că ritmul de creştere va încetini la 1,7%, iar Citi Bank – la 2,8%. Cei mai optimişti sunt analiştii Comisiei Naţionale de Prognoză – care prevăd în 2009 o creştere a PIB cu 6%. Potrivit celor mai sumbre previziuni, rata şomajului va depăşi 8% în 2009, iar numărul şomerilor va trece de 1,2 milioane de persoane, în condiţiile în care aproape 500.000 de români se vor întoarce în ţară din Spania şi Italia şi în contextul dublării numărului şomerilor din România. Cei mai afectaţi vor fi angajaţii din sectoarele de construcţii, componente auto şi confecţii. Ultimele statistici indicau că în România sunt înregistraţi oficial 353.000 de persoane, rata şomajului fiind de 3,9%. În Dolj, în noiembrie 2008 se înregistrau 22.000 de şomeri, rata şomajului fiind de 7,66%, aproape dublă faţă de media naţională. Pentru că nu era suficient, AJOFM Dolj a înregistrat noi solicitări de disponibilizări colective – 2.500 pentru începutul de an.

 

Giganţii industriali din Oltenia – bombe sociale de criză

 

Marile întreprinderi din Oltenia resimt şi ele primele efecte ale crizei. Electroputere Craiova a început să întocmească liste de disponibilizaţi. Surse din fabrică susţin că pe listă s-ar putea găsi cel puţin 200 de persoane, care nu vor mai avea de lucru în perioada următoare. Circa 60% din angajaţii Avioane SA Craiova – 400 de salariaţi – sunt în această perioadă, cu rândul, în şomaj tehnic pentru că fabrica nu mai face faţă economic. Pe 10 ianuarie, statul român va face, probabil, o ultimă încercare de privatizare a societăţii craiovene, varianta de rezervă fiind disponibilizările masive şi, în cele din urmă, lichidarea. Ford Europa a anunţat că deocamdată nu sunt probleme financiare la fabrica din Craiova, cu toate că pe plan mondial gigantul auto are mari probleme şi va intra într-un amplu proces de restructurare. Aproximativ 1.000 de salariaţi care produceau motoare pentru GM – alt gigant american, aflat în prag de faliment – au rămas temporar fără obiectul muncii. Cu toate că oficialii Ford anunţă că nu sunt probleme, compania se sprijină foarte mult pe statul român. La sfârşitul anului trecut, Ford a cerut garanţie guvernamentală pentru contractarea unui credit de 400 de milioane de euro – cu care să facă faţă crizei economice. Ford anunţase că va investi în România în următorii patru ani peste 675 de milioane de euro.

Altă situaţie delicată avem la Alro Slatina. Producătorul de aluminiu este cel mai mare din Europa Centrală şi de Sud-Est cu excepţia Rusiei, iar economia Slatinei se bazează în principal pe el. La sfârşitul anului trecut, acţionarul majoritar, concernul olandez Vimetco NV, controlat de oligarhul rus Vitaly Machitski, a anunţat că ia în calcul reducerea cu 50% a producţiei de aluminiu, precum şi concedierea a 1.200 de salariaţi. După presiunile de stradă ale muncitorilor, patronii au anunţat că se mai gândesc. Cert este că de astăzi vor închide una dintre halele de producţie, iar circa 300 de muncitori ar putea fi redistribuiţi la alte secţii.

Oltchim Râmnicu Vâlcea este, de asemenea, unul dintre cei mai importanţi giganţi industriali din Oltenia. Sindicatul combinatului a anunţat că trebuie preluat Arpechim Piteşti pentru a fi asigurate pe viitor salariile celor 3.800 de salariaţi ai Oltchim, altfel se va trece la proteste. Pentru aceasta, Oltchim are nevoie de un ajutor de stat sau un împrumut de 100 de milioane de euro. În prezent, Oltchim funcţionează la 60% din capacitate din cauza crizei financiare. Cazurile enumerate mai sus sunt doar câteva exemple pentru tensiunile sociale care ar putea izbucni în Oltenia din cauza crizei. La acestea se adaugă IMM-urile, care se plâng că vor ajunge în faliment din cauza băncilor care, invocând criza, au mărit nejustificat dobânzile, dar şi societăţile din construcţii – care sunt ameninţate cu falimentul din cauza stopării creditelor pentru locuinţe, precum şi firmele din domeniul industriei uşoare şi a subansamblelor auto.

Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.
Exit mobile version