Tinerii care au crescut într-un centru de plasament şi au depăşit vârsta majoratului rămân, în cele mai multe cazuri, ai nimănui. Autorităţile găsesc cu greu o soluţie de protecţie pentru unii dintre ei, în timp ce alţii rămân pe drumuri.
Unii nu au părinţi sau nu îşi cunosc familiile, alţii sunt alungaţi de acasă de cei care le-au dat viaţă. De cele mai multe ori, autorităţile le întorc spatele sau le oferă promisiuni deşarte. De altfel, legislaţia în domeniu nici nu specifică, pentru această categorie de tineri, vreo obligaţie pentru instituţiile statului.
În judeţul Olt sunt sute de tineri care au ajuns în stradă, după ce au fost nevoiţi să plece din centrele de plasament. Cei mai norocoşi au primit o cameră într-un centru de locuinţe sociale. Alţii, puţini la număr, au reuşit să-şi înduplece părinţii să îi primească acasă. Ceilalţi au rămas ai nimănui.
Vieţi chinuite
În oraşul Balş sunt cele mai multe cazuri de acest gen. Aici au funcţionat, până nu demult, două centre de plasament mari, care au găzduit sute de copii. Dacă minorii au fost transferaţi în căsuţe de tip familial, tinerii majori, care nu mai urmau o formă de învăţământ la zi, au devenit o povară pentru autorităţi. Este şi cazul lui Mihai Ion, de 24 de ani, a cărui poveste de viaţă a fost prezentată recent în paginile GdO. Locuieşte, din mila Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Slatina, alături de bătrâni şi persoane cu handicap sever. El nu îşi cunoaşte familia, astfel că numai statul l-ar putea ajuta să ducă o viaţă aproape normală. De luni bune se zbate să obţină o cameră, oricât de sărăcăcioasă, pentru care să plătească lunar chirie. Şi-ar dori să locuiască în Balş, pentru că acolo a trăit şi până acum, acolo are prieteni din rândul tinerilor care au locuit cu el la orfelinat. În plus, ştie că preţul chiriei este mai mic, iar patronul unui abator din oraş i-a promis că îi va oferi un loc de muncă.
În cazul lui sunt, numai în Balş, mai bine de 50 de tineri. Unii locuiesc în încăperi insalubre, aflate în incinta unor firme din oraş. Patronii îi ţin acolo mai mult de milă, iar tinerii îi ajută, în schimb, la muncă.
Povară pe umerii autorităţilor
Autorităţile locale cunosc destul de bine situaţia lor, însă, atunci când vine vorba de găsirea unor soluţii, se mişcă greu. Nici mai-marii judeţului nu dau semne că ar fi interesaţi de soarta acestor copii.
În prag de alegeri parlamentare, primarul Balşului, Mădălin Teodosescu, a spus că în oraş nu sunt blocuri de locuinţe sociale, care ar putea adăposti aceşti tineri. A admis, în final, că două clădiri în care au funcţionat centre de plasament ar putea fi reabilitate şi folosite pentru a-i caza. „Aceste clădiri sunt în patrimoniul consiliului judeţean şi, cu toate că le-am solicitat de mai multe ori, CJ nu ni le-a dat“, a explicat edilul-şef.
La CJ însă, secretarul general Marin Dobre a dezvăluit faptul că una dintre cele două clădiri a fost deja trecută în patrimoniul Primăriei Balş, în baza unei hotărâri luate de CJ încă din luna martie a acestui an. Pentru cealaltă, primăria nu a depus nici o solicitare. „Atunci când această clădire va fi solicitată, noi o vom transfera, prin hotărâre de consiliu, în patrimoniul Primăriei Balş“, a explicat Dobre.
Promisiuni
Reprezentanţii Primăriei Balş au admis că nu au solicitat încă, oficial, imobilul cu pricina, însă au spus că vor face demersurile necesare pentru a cere clădirea, care nu este folosită în prezent. Cât despre cealaltă, pe care au primit-o în luna martie, oficialii din Balş spun că nu s-a întocmit încă procesul-verbal de predare-primire cu CJ. Asta, pentru că mobilierul fostului centru de plasament este încă în clădirea respectivă, spun reprezentanţii primăriei. „Vom trimite cât mai curând o solicitare către consiliul judeţean, pentru clădirea fostului Centru de plasament «Temerarii». Am schiţat deja lista cu investiţii ce vor fi realizate din bugetul pe anul următor şi avem ca prioritate alocarea de fonduri pentru amenajarea acestor locuinţe sociale. Vom discuta şi cu departamentul de urbanism şi cel financiar, pentru a stabili şi costurile estimative ale acestor lucrări“, a spus Cornelia Smarandache, viceprimarul oraşului Balş.
Deşi au din ce în ce mai puţine speranţe că le va întinde cineva o mână de ajutor, tinerii aflaţi la mila autorităţilor mai cred în aceste promisiuni. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor duce la bun sfârşit planul, de altfel lăudabil, pe care l-au făcut la acest sfârşit de an. Clădirea fostului Centru „Temerarii“ i-ar găzdui pe unii dintre tinerii care stau acum pe unde pot, din mila oamenilor cu suflet sau a DGASPC.
