Amplasată la circa şapte kilometri nord – est de municipiul Drobeta Turnu Severin, pe DN 67, Uzina de apă grea ROMAG are cea mai mare capacitate din lume. Având la bază un proiect românesc, construcţia ei s-a realizat între anii 1980 – 1988 cu componente şi echipamente româneşti. Materia primă folosită este apa de Dunăre, care, ca orice apă continentală de suprafaţă, conţine în mod natural o cantitate de 0,0143% oxid de deuteriu.
Această apă se separă şi se concetrează în cadrul ROMAG – PROD până la concentraţia de uz nuclear de minimum 99,78%. Apa de Dunăre este filtrată şi tratată reacţionând cu hidrogenul sulfurat în cadrul unei linii de fabricaţie în 2 etaje biterme, obţinându-se o concentraţie de 4 -7%. Urmează concentrarea finală în instalaţia de distilare sub vid, unde se obţine apa grea de uz nuclear. Între anii 1990 – 1992, producţia a fost oprită pentru a fi efectuate lucrări de modernizare a instalaţiilor tehnologice şi a sistemelor de protecţie şi supraveghere a mediului. Aşa se face că, la ora actuală, Uzina de apă grea este dotată cu un „sistem de alarmă şi gestiune informatizată a activităţii de răspuns în caz de urgenţă“. Acest sistem răspunde perfect cerinţelor de securitate a muncii şi alarmă chimică şi oferă informaţii preţioase pentru luarea măsurilor necesare protecţiei mediului pentru că monitorizează 24 de ore din 24 zona principală a surselor de emisii din Sucursala ROMAG – PROD.
Sistemul de supraveghere este compus din:
Sistem meteorologic automat;
Sistem independent de senzori de hidrogen sulfurat;
Sistem de senzori de propan;
Sistem de analiză a hidrogenului sulfurat din apă.
Sistemul meteorologic automat cuprinde staţii meteo amplasate pe teritoriul uzinei.
Sistemul independent de senzori de hidrogen sulfurat realizează:
Supravegherea instalaţiilor prin senzori amplasaţi pe utilaje şi trasee tehnologice (zona I);
Supravegherea prin senzori amplasaţi în jurul instalaţiilor tehnologice (zona II);
Centura de senzori pe trei niveluri.
Senzorii zonelor I şi II semnalează tabloului de comandă şi dispeceratului pentru situaţii de urgenţă apariţia unor neetanşeităţi în învelişul tehnologic, indicând concentraţia în ppm de hidrogen sulfurat emisă prin acestea. Astfel, sunt urgent localizate sursa de emisii şi gravitatea neetanşeităţii, în funcţie de noxa indicată. Afirmăm că viteza de răspuns s-a mărit simţitor, timpul scurs de la apariţia emisiei până la remedierea neetanşeităţii şi stoparea emisiei fiind foarte scurt. În situaţiile în care neetanşeităţile din zonele I şi II sunt mai mari şi nu pot fi remediate foarte rapid, cantităţile de hidrogen sulfurat emise se deplasează, în funcţie de direcţia vântului, şi ating senzorii centurii pe trei niveluri. Aceasta semnalează on line concentraţia hidrogenului sulfurat în aer tuturor factorilor de decizie din interiorul sucursalei, precum şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „DROBETA“ al judeţului Mehedinţi. Datele furnizate de sistemul de senzori şi de staţiile meteo automate sunt prelucrate în modulul principal şi conduc la dimensionarea „norului de hidrogen sulfurat“ produs de avarie şi direcţia sa de deplasare. Aceste date sunt puse la dispoziţia Celulei de Urgenţă, care dispune măsurile adecvate pentru situaţia dată.
Putem trage concluzia că senzorii din zonele I şi II au rolul de protecţie a mediului şi de securitate a instalaţiei, iar centura de senzori pe trei niveluri are rolul de securitate a salariaţilor şi a populaţiei, precum şi de reducere a impactului de mediu.
Sistemul de senzori de propan este compus din senzori amplasaţi în zona sferelor de propan şi a sistemului de facle.
Sistemul de analiză a hidrogenului sulfurat în apă este format din senzori independenţi situaţi pe reţeaua de canalizare prin care se evacuează ape industrial uzate. Aceşti senzori semnalează hidrogenul sulfurat emis din apele uzate. Semnalizările lor permit localizarea instalaţiei, care, prin deversările pe care le face, duce la desorbţie şi emisie de hidrogen sulfurat. În paralel cu aceştia există şi un sistem de detectori de pH.
Pe lângă toate acestea, amplasate în zona uzinei şi în oraş, există staţii de prelevare a emisiilor din aer tip SCN Piteşti şi staţii ECO-01 ce indică şi măsoară instantaneu prezenţa hidrogenului sulfurat.
În zona uzinei de apă grea se efectuează control analitic zilnic de către laboratorul toxicologic propriu şi periodic de laboratorul mobil al Agenţiei de Protecţie a Mediului Drobeta Turnu Severin.
Credem că toate aceste măsuri care au dus la reducera severă a concentraţiilor de noxe în aer pe platforma Sucursalei ROMAG – PROD, emisiile măsurate la limita platformei şi în zonele învecinate încadrându-se în concentraţiile admise pentru zone locuibile v-au convins că „Sindromul Drobeta“ a rămas undeva, în trecut.
