Nici nu a intrat încă în vigoare, că a şi generat o serie de discuţii în rândul craiovenilor. E vorba despre taxa pe pungile de plastic distribuite gratuit de comercianţi, care urmează să fie introdusă de la 1 ianuarie 2009.
Dacă în urmă cu zece-cincisprezece ani magazinele din România distribuiau pungi de plastic doar contra cost, în ultimii câţiva ani, supermarketurile şi-au obişnuit clienţii să-şi ia cumpărăturile acasă în pungi gratuite. Fenomenul s-a extins rapid şi în magazinele mai mici, astfel că pungile de plastic sunt la îndemâna oricui în orice unitate alimentară. Procedura este însă, pe cât de civilizată, pe atât de dăunătoare mediului, mai ales că, întrucât sunt gratuite, românii nu se gândesc câte pungi folosesc să-şi ambaleze produsele. „Un român foloseşte aproape zilnic o pungă, dar nu pentru mai mult de 20 de minute“, a precizat Attila Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile, la o recentă acţiune de promovare a sacoşelor ecologice, organizată în Bucureşti.
Pe lângă faptul că nu sunt obişnuiţi cu depozitarea selectivă a deşeurilor, uneori lasă manierele la o parte şi aruncă pungile la întâmplare. Mărturie stau pungile care plutesc pe râuri şi cele ce zboară prin poieni sau pe marginea drumurilor, al căror plastic necesită sute de ani pentru a se degrada.
„O să ne pună să le plătim noi“
Pentru a se asigura că fenomenul este stopat şi a-i determina pe comercianţi să folosească ambalaje alternative, din materiale biodegradabile, începând cu 1 ianuarie 2009, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă astfel de ambalaje vor fi taxaţi cu 0,2 lei pe bucată.
Decizia nu este pe placul craiovenilor. „Era un mod civilizat şi te simţeai bine ca şi client când primeai ambalaj pentru produsele cumpărate. Dacă o să introducă pungi de hârtie, sper că vor fi tot gratuite, pentru că, dacă trebuie să plăteşti, o iei pe cea mai ieftină“, a precizat Camelia Popa, de 27 de ani, care a explicat că nu o deranjează să folosească plase de pânză, dar nici nu crede că-şi va aminti mereu să le ia de acasă. „O să ne pună să le plătim noi. E ceva normal. Indiferent de lege, noi, oamenii de rând, trebuie să plătim. O să cumpărăm însă plase de pânză“, a precizat Matilda M., de 60 de ani. Nemulţumirea este împărtăşită şi de alţi craioveni. „Poate că ar fi mai bine pentru mediu dacă oamenii ar fi mai mult educaţi şi nu ar mai arunca masele plastice peste tot. Că aşa nu ştiu dacă se rezolvă ceva“, a spus Mihai Dan, de 30 de ani. Sunt însă şi persoane cărora decizia guvernului şi urmările ei le sunt indiferente. „Bănuiesc că o să merg cu maşina mai des la cumpărături“, a fost de părere alt craiovean. „Nu mă afectează pentru că oricum soţia este cea care face cumpărături. Am însă o vagă presimţire că o să luăm plase de pânză în ton cu pantofii“, a glumit Marian, de 40 de ani.
Străinii au reacţionat pozitiv la decizii asemănătoare
Măsuri similare au fost luate în Irlanda, Spania, Germania, Franţa, Ungaria, Statele Unite, China. Prima ţară care a introdus suprataxarea este Irlanda (2002). Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, măsura a determinat, la numai un an de la introducere, o scădere cu 80% a consumului de pungi de plastic (de la 1,2 miliarde de pungi de plastic la 230 de milioane anual). Măsura a condus şi la economisirea a aproximativ 18 milioane de litri de petrol.
Se descompun în 400-1.000 de ani
Pungile din plastic sunt fabricate din ţiţei, gaze naturale şi alţi derivaţi chimici şi, după ce sunt aruncate, se descompun în 400-1.000 de ani. Pungile din plastic biodegradabil sunt produse dintr-un plastic cu o compoziţie chimică modificată, ce-l face să se distrugă în doar câteva luni, la temperaturi de 30 de grade Celsius.
