Salarii mici, navetă, emoţii şi stres la unu, două sau mai multe concursuri şi slabe posibilităţi de avansare, acestea sunt câteva dintre „oportunităţile“ pe care le oferă sistemul de învăţământ autohton. Şi, cu toate acestea, an de an, mii de absolvenţi de facultate sau dascăli cu experienţă se bat pe câteva posturi titularizabile.
Un profesor debutant câştigă în România un salariu lunar net de 700 de lei, adică aproape jumătate din venitul mediu pe economie. Dintre profesorii debutanţi, cei mai „bogaţi“ sunt cei care au şi ore de dirigenţie. Ei au în plus aproximativ 100 de lei lunar şi câştigă aproape cât salariul mediu net pe economie. Şi învăţătorii debutanţi sunt plătiţi prost. Salariul lor nu depăşeşte 900 de lei brut. Învăţătorii cu 40 de ani vechime pot ajunge să primească 1.570 de lei brut, iar profesorii au un salariu de 2.000 de lei brut. Cu sporuri, ei pot să primească 2.500 de lei, însă doar pe hârtie. După ce şi-au plătit impozitele la stat, profesorii cu vechime ajung, de fapt, acasă cu 1.800 de lei, adică doar cu 600 de lei mai mult decât salariul mediu net. Nici sporurile salariale nu sunt foarte mari. Doar 15% dintre dascălii cu vechime primesc anual sporuri de merit, care valorează 15 procente din salariul de bază. Mai sunt şi gradaţiile de merit, care se acordă pentru un sfert dintre profesorii cu vechime. Aceştia primesc lunar 25 la sută din salariul de bază pe o perioadă de patru ani. Mai există şi un spor pentru manuale, pe care îl primesc toţi profesorii calificaţi. Acesta se acordă anual şi are o valoare de 100 de euro.
50 pe loc
Cu toate acestea, la o catedră în acest sistem de învăţământ aspiră mii de doljeni, care se luptă în fiecare an pentru posturile titularizabile scoase la concurs. Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj a scos la concursul de titularizare din acest an 2.317 posturi complete şi fracţiuni, dar dintre acestea numai 292 sunt titularizabile. Pentru aceste posturi au dat concurs 4.500 de aspiranţi la statutul de dascăl sau profesori cu experienţă, care nu au devenit până acum titulari. „A fost o concurenţă foarte mare, aşa cum este la noi în fiecare an, deoarece cererea de posturi depăşeşte cu mult oferta noastră. Pe o catedră titularizabilă de istorie, de la Şcoala nr. 14 din Craiova, au concurat 50 de candidaţi. Pentru o catedră de biologie, titularizabilă, la Liceul din Poiana Mare au dat examen 15 profesori, iar pentru una din Filiaşi au concurat 33. Cele mai solicitate catedre au fost în acest an cele de educaţie fizică şi sport, dar şi posturile de învăţător şi educator“, a explicat Gianina Chirigiu, inspector şcolar general adjunct al ISJ Dolj.
Şi-au încercat norocul la mai multe şcoli
Dacă în alte judeţe catedrele libere se ocupă foarte greu şi mulţi dascăli renunţă la învăţământ şi merg să lucreze în mediul privat, în Dolj, acest domeniu pare cel mai ofertant. De aceea, în perioada de titularizare, viitorii dascăli dau examene la mai multe centre. Există însă şi riscul ca, după toate aceste examene, să rămână tot fără catedră. „Craiova este centru universitar şi în fiecare an sunt câteva sute de absolvenţi care vor un loc la catedră. Unii şi-au depus dosarul la mai multe centre. Alţii au dat câte patru-cinci examene în această perioadă. Şi chiar şi aşa puteau să rămână fără post“, a precizat Chirigiu.
Catedra, alternativa la şomaj
Numărul absolvenţilor de facultate este din ce în ce mai mare în fiecare an, foşti absolvenţi stau pe tuşă, dascălii care până acum au fost suplinitori vor să intre şi ei cu acte în regulă în sistem. Toţi aceştia nu au decât o singură ţintă: un loc la catedră, pentru că pe piaţa muncii din Oltenia nu au putut să intre. Nu mai contează pasiunea, chemarea sau aptitudinile. „Mulţi dintre absolvenţi nici nu vor să facă această meserie. Nu le place să lucreze cu copiii, dar, cum nu au alternativă, fac acest compromis. Dacă atunci când intră la facultate visează să lucreze într-o companie multinaţională sau într-o firmă importantă, să câştige mulţi bani, după trei-patru ani se trezesc la realitate şi îşi dau seama că învăţământul este singura şansă de a se angaja“, a explicat Ana Coman, consultant HR din Craiova. Previziunile sunt optimiste şi în câţiva ani la catedră nu vor ajunge decât cei cu chemare. „Piaţa muncii din Oltenia este în ascensiune, vor fi investiţii majore şi va fi nevoie de forţă de muncă, aşa că, în câţiva ani, învăţământul nu va mai fi singura şansă a miilor de absolvenţi“, a mai spus Ana Coman.
