Google se confruntă cu o nouă problemă. Un judecător din Statele Unite ale Americii a decis că YouTube, site video pe care l-a achiziţionat Google, trebuie să predea autorităţilor datele pe care le deţine, acestea potând indica felul în care milioanele de vizitatori utilizează YouTube, scrie cotidianul britanic Financial Times, în ediţia sa on line.
Decizia a venit ca un răspuns la plângerile Viacom, grupul de media şi divertisment ce deţine canalul de televiziune MTV, care a cheltuit peste un miliard de dolari în procesul împotriva YouTube, în ceea ce priveşte drepturile de copyright, drepturi pe care YouTube, în opinia instanţei americane, le încalcă.
Verdictul dat de instanţa din Statele Unite va forţa Google, respectiv YouTube, să predea autorităţilor toate datele despre logările efectuate, pentru a determina care sunt clipurile video urmărite de vizitatorii YouTube, şi chiar mai mult, dacă este posibil, calculatoarele de unde au fost vizualizate. Reprezentanţii Google afirmă că toate datele vor fi analizate de avocaţii şi specialiştii Viacom. Viacom a depus pentru prima oară plângere împotriva YouTube anul trecut, acuzând că cei care administrează acest site nu depun suficiente eforturi în apărarea drepturilor de copyright, relatează Financial Times.
„Armele“ se întorc către Viacom, care nu poate avea acces la toate informaţiile
Kurt Opsal, avocat ce reprezintă Electronic Frontier Foundation (EFF), a denumit decizia ca fiind o „încălcare a drepturilor de confidenţialitate“ a utilizatorilor YouTube.
Acesta a spus că dezvăluirea de informaţii despre utilizatorii înregistraţi pe YouTube, ar putea încălca dispoziţiile legale privitoare la confidenţialitate, prin urmare orice violare a dreptului de confidenţialitate a acestor utilizatori va duce la încălcarea legislaţiei în vigoare, mai scrie Financial Times.
Consultantul general al Viacom a chemat joi EFF pentru a discuta modalităţi de a elimina astfel de informaţii de identificare personale conţinute în jurnalele de utilizator. Cu toate acestea, „anonimizarea acestor utilizatori poate fi foarte dificilă“, a declarat Opsahl. „Există o mulţime de persoane care utilizează nume propriu în calitate de utilizator“, a mai spus acesta. Catherine Lacavera, consultantul Google în cazul litigiilor, a declarat că această companie este „dezamăgită“ de decizia luată de instanţă. Lacavera a declarat că Google va cere Viacom „să respecte drepturile de confidenţialitate şi să ne permită trecerea în anonimat a datelor despre utilizatorii YouTube, înainte de executarea ordinului judecătoresc“. Un oficial de la Viacom a declarat că „datele vor fi supuse unui ordin de confidenţialitate emis de instanţă“ şi că „Viacom nu este interesată în dezvăluirea sau aflarea de informaţii personale, datele vor fi analizate de un consultant din afară însărcinat cu această treabă şi nu i se va permite împărtăşirea informaţiilor confidenţiale cu firma noastră“, a adăugat oficialul Viacom.
Argument contra aceluiaşi argument
Louis Stanton, judecătorul care s-a ocupat de acest proces, a numit temerile de încălcare a drepturilor de confidenţialitate ca fiind nefondate, folosind în acest sens argumente aduse chiar de Google în trecut, pentru a-şi justifica decizia luată, citând ceea ce Google spunea că „în majoritatea cazurilor, o simplă adresă de IP, fără alte informaţii adiţionale, nu poate fi folosită pentru a determina identitatea unui utilizator“. Cazurile din trecut arată cum datele de logare pot conduce la infracţiunea de încălcare a dreptului de confidenţialitate a utilizatorilor de anumite pagini de internet. Cel mai cunoscut caz a avut loc în 2006, când AOL, un portal media on line, a publicat un fişier text conţinând milioane de termeni de căutare folosiţi de peste 650.000 de utilizatori. Cu toate că datele au fost filtrate prin eliminarea anumitor informaţii despre utilizatorii logaţi, cercetătorii şi specialiştii media au reuşit să pună piesele cap la cap şi să descopere identitatea anumitor utilizatori, folosind ca indici termenii de căutare folosiţi. Rezultatul acestui scandal a fost o rumoare publică, ce a condus ulterior la demiterea mai multor angajaţi ai AOL şi la o ruşine publică adusă companiei, conform Financial Times.
