14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriPensiile private, la mâna statului

Pensiile private, la mâna statului

Peste 60% din banii colectaţi în contul fondurilor de pensii administrate privat vor fi investiţi în titluri de stat. Numai că statul român fie nu emite cu regularitate titluri de stat, fie anulează licitaţiile pentru că nu le convine băncilor randamentul oferit. Atunci, unde se vor duce banii noştri de pensii?

Piaţa fondurilor de pensii administrate privat din România este estimată la circa 200-300 de milioane de euro numai în 2008, în condiţiile în care se reţine, pentru început, numai 2% din salariile milioanelor de persoane care se încadrează să cotizeze la asemenea fonduri. Din 2009, odată cu creşterea salariilor şi a procentului reţinut, piaţa pensiilor administrate privat se poate dubla sau chiar tripla. Aşadar, o mulţime de bani reţinuţi din salariile noastre vor fi investiţi de cele 18 fonduri de pensii acreditate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), după o schemă bine stabilită dinainte de 17 septembrie 2007, dată de la care salariaţii de până la 35 de ani au avut obligaţia legală să opteze pentru un fond de pensii private. Potrivit datelor publicate pe site-ul CSSPP şi pe cele ale fondurilor de pensii care au atras cei mai mulţi cotizanţi pâna la finele lui 2007, cele mai multe societăţi de asigurări se obligă să investească banii strânşi de la populaţie în proporţie de peste 60% în instrumente financiare cu risc scăzut, unele dintre fonduri ajungând până la 90% din banii colectaţi.

 

Banii de pensii, băgaţi în titluri de stat

 

Absolut toate cele 18 fonduri de pensii private au declarat că vor investi banii populaţiei în proporţie covârşitoare în titluri emise de statul român sau de alte state din Uniunea Europeană. Trebuie precizat că Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) emite titluri de stat doar pentru acoperirea deficitului de cont curent, atunci când nu sunt lichidităţi în contul Trezoreriei Statului, adică fonduri pentru cheltuieli şi plăţi curente. Titlurile de stat sunt mult mai sigure decât dobânzile practicate de bănci la depozite, de exemplu, pentru că răscumpărare se face la date bine determinate, oferă un câştig sigur pentru investitor şi ceva mai mare decât dobânzile bancare. Acesta este motivul pentru care fondurile de pensii private preferă să investescă sigur banii contribuabililor, mai ales că la ultima raportare către CSSPP, la 17 septembrie 2007, toate cele 18 fonduri de pensii private îşi declaraseră un grad de risc „mediu“.

Statul – inconsecvent în emiterea de titluri

 

Chiar dacă fondurile de pensii private se arată dornice de a aplica o politică investiţională sigură, statul român nu poate garanta o consecvenţă în emiterea de titluri de stat. „Se emit titluri doar dacă bugetul are nevoie de acoperirea deficitului de cont curent. Titluri de stat pentru populaţie nu s-au mai emis din noiembrie 2004, iar de atunci au rămas să se răscumpere titlurile emise anterior. Acum se emit numai titluri de stat pentru bănci şi se organizează licitaţii de către Banca Naţională a României“, a declarat un oficial din cadrul MEF. Numai în anul 2007 au fost anulate mai multe emisiuni de titluri de stat, fie din cauză că disponibilităţile existente în contul Trezoreriei Statului erau suficiente pentru efectuarea plăţilor, fie pentru că băncilor nu le convenea randamentul oferit de MEF, precizează aceleaşi surse. Ultima astfel de licitaţie a fost anulată către finalul lunii septembrie 2007, când ministerul emitent a oferit un randament de 7,04%, în condiţiile în care băncile practică o dobândă cuprinsă între 1,5% şi 3% la depozitele pe o zi. Companiile de asigurări au cerut Ministerului Economiei şi Finanţelor să-şi stabilească un calendar bine definit al emisiunii de titluri de stat, dar s-au ales cu promisiuni verbale. Teoretic este posibil aşa ceva, dar practic, dacă există bani în Trezorerie, atunci statul nu se „leagă la cap“ cu emisiuni de titluri.

 

Fondurile de pensii private se orientează pe piaţa din UE

 

Reprezentanţii unora dintre cele mai importante fonduri de pensii private afirmă că vor investi banii populaţiei tot la stat, dar nu la statul român, ci vor achiziţiona titluri emise de state membre UE. „Nu depindem de statul român. Dacă nu vor fi emise titluri în România, ne vom orienta către titlurile sau obligaţiunile de stat de pe piaţa externă. De exemplu, am putea să investim în Franţa“, au declarat surse avizate din cadrul BRD Groupe Societe Generale Craiova.

Cel mai probabil, politica investiţională a fondurilor de pensii private se va stabili la nivel central atunci când contribuţiile potenţialilor pensionari vor curge în conturile băncilor depozitare.

Termenul-limită până la care românii de până la 45 de ani şi care lucrează cu carte de muncă mai au dreptul să opteze pentru un fond sau altul expiră pe 17 ianuarie 2008.

După această dată, cei care nu au optat vor fi repartizaţi aleatoriu de către stat.

Fondurile de pensii cele mai reprezentative şi care au atras cel mai mare număr de cotizanţi au o politică investiţională preponderentă cu statul.

ING Fond de Pensii

1. Investiţii în instrumente cu risc scăzut:

– 67% titluri de stat (România sau UE);

– 1% titluri de stat (Japonia, Canada, SUA);

– 2% obligaţiuni private străine.

2. Investiţii în instrumente cu risc ridicat:

– 30% acţiuni listate, instrumente pe piaţa monetară, obligaţiuni, fonduri mutuale.

Maximul investiţiilor în acţiuni listate va fi de 30%, iar maximul investiţiilor în instrumente cu risc scăzut va fi de 90%.

ALLIANZ-ŢIRIAC (Fondul AZT Viitorul Tău)

1. Investiţii în instrumente cu risc scăzut:

– 67,5% titluri de stat (România sau UE);

– 1% titluri de stat (Japonia, Canada, SUA);

– 1,5% obligaţiuni private străine.

2. Investiţii în instrumente cu risc ridicat:

– 30% acţiuni listate, instrumente pe piaţa monetară, obligaţiuni, fonduri mutuale.

Maximul investiţiilor în acţiuni listate va fi de 35%, iar maximul investiţiilor în instrumente cu risc scăzut va fi de 85%.

GENERALI Pensii Private

1. Investiţii în instrumente cu risc scăzut:

– 51% titluri de stat (România sau UE);

– 1% titluri de stat (Japonia, Canada, SUA);

– 3% obligaţiuni private străine.

2. Investiţii în instrumente cu risc ridicat:

– 36% acţiuni listate;

– 5% instrumente pe piaţa monetară;

– 2% fonduri mutuale;

– 2% obligaţiuni municipale.

Maximul investiţiilor în acţiuni listate va fi de 35%, iar maximul investiţiilor în instrumente cu risc scăzut va fi de 90%.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU