Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, a reproşat autorităţilor din administraţia publică locală că se fac că plouă atunci când vine vorba să dea bani pentru rezolvarea problemelor din judeţ.
Imediat după încheierea videoconferinţei cu prefecţii având ca temă canicula, susţinută de ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi secretarul de stat Victor Paul Dobre, prefectul Nicolae Giugea s-a declarat nemulţumit de faptul că, deşi prefecţilor li s-au trasat sarcini care implică şi finanţare, autorităţile centrale nu specifică de unde ar trebui să fie luaţi banii. Giugea a acuzat administraţia judeţeană că nu se implică financiar în rezolvarea problemelor apărute, deşi în mod evident Doljul se află într-o situaţie de urgenţă cauzată de seceta prelungită şi caniculă. „Îmi pare rău că nu spune nimeni nimic despre sursele de finanţare pentru aceste activităţi. Noi dăm apă la populaţie şi toate acţiunile acestea sunt finanţate din donaţii şi sponsorizări. Legea prevede ca şi consiliile locale şi cele judeţene să asigure finanţare pentru situaţiile de urgenţă, iar aceasta e o situaţie de urgenţă. Au fost comitete pentru situaţii de urgenţă la care nu a lipsit reprezentantul din partea consiliului judeţean. Nu am nimic de reproşat ca persoană nimănui, dar ca instituţie… M-am obişnuit cu această pasivitate financiară a consiliului judeţean“, a spus prefectul Nicolae Giugea.
Răstenii vor garduri
Altă problemă cu care prefectul spune că îşi bate capul de ceva timp este aceea a gardurilor din Rastul Nou, garduri pentru care, oricât ar încerca, nu reuşeşte să facă rost de bani suficienţi. Giugea a declarat că au apărut nemulţumiri în momentul în care a anunţat că prefectura nu poate cumpăra decât doi din cei 14 kilometri de gard necesari pentru împrejmuirea gospodăriilor din Rastul Nou. „Niciodată nu am avut o altfel de sursă în afară de donaţii, sponsorizări şi bani de la minister. Nu am avut nici un alt fel de suport financiar, dar în schimb suntem supravegheaţi pentru a se vedea dacă acţionăm cum trebuie. Sunt singurul care a adus bani la Rast. Eu nu m-am angajat să fac mai mult de doi kilometri de gard acolo. Rastul nu e singura problemă a judeţului Dolj, iar în 2006 totul a fost concentrat pe Rast. Acum aud nemulţumiri că nu face prefectul 14 kilometri de gard“, a menţionat Giugea.
Prioteasa: „Trebuie ă ceri ca să ţi se dea“
Conducerea executivă a Consiliului Judeţean Dolj spune însă că ar fi dat banii de care ar fi fost nevoie, aşa cum a făcut-o şi altă dată, cu condiţia ca prefectul în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă să facă o solicitare în acest sens. „Este surprinzătoare această declaraţie. Există nişte reguli după care se dau bani, consiliul judeţean nu e o punguliţă cu bani. Putem face dovada că în condiţii de calamitate, consiliul a dat întregul fond de rezervă pe care l-a avut, fie a cumpărat terenurile de la Rast, fie a dat pentru electricitate şi, în cazuri extreme, mai poate da. Cu condiţia să fie cerut în scris, eventual de către preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă“, a spus Prioteasa.
Garduri fără case
Nemulţumit de afirmaţiile de ieri ale prefectului s-a declarat şi primarul din Rast, Iulian Silişteanu, care a precizat că nu are cum să împartă oamenilor din noul sat gardurile cumpărate de prefectură fără ca repartizarea să se lase cu scandal. În timp ce prefectul Giugea susţine că au fost solicitaţi 14 kilometri de gard, Silişteanu spune că e nevoie de dublu. „De asta m-am şi certat cu dânsul. Aveam necesar de 28 de kilometri pentru că trebuie să închidem gospodăriile astea măcar aşa, la şosea, să nu intre animalele, şi nu puteam face asta din gardurile vechi. Am rămas perplex când am văzut că a făcut licitaţie decât pentru o mică parte din ce cerusem eu. Ştiţi ce înseamnă să dai gard la 50 de gospodării în loc de 500? Păi, mai bine fug, că apar scandalurile. Am şase luni de când tot cer“, a spus Silişteanu. Primarul a recunoscut că, deşi timp de câteva luni a făcut anticamera la prefect pentru garduri, sunt încă 56 de case în Rast care nici nu au fost începute din lipsă de bani, iar alte 275 au nevoie de finisări. „Stau foarte prost cu banii. Îmi trebuie vreo zece miliarde ca să termin casele restante şi, deşi am făcut proiect de hotărâre de guvern împreună cu prefectul, toate hârtiile se opresc la Ministerul Finanţelor, care spune că nu are bani“, a mai spus edilul-şef din Rast.
