24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Liber la evaziune!

În ultimii doi ani, DGFP Dolj a eliberat 122 de autorizaţii de utilizator final de uleiuri minerale neaccizabile. Unele firme folosesc autorizaţiile pe post de paravan pentru a introduce uleiurile pe piaţa neagră a carburanţilor, fără să plătească accizele. Prejudiciile se ridică la sute de miliarde de lei.

Piaţa neagră a carburanţilor scoate la iveală fraude care pot depăşi cu uşurinţă sumele furate prin returnările ilegale de TVA de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. În ultimii ani, de la fiscul doljean au fost obţinute returnări ilegale de TVA de circa 2.000 de miliarde de lei vechi, prin derularea unor tranzacţii fictive, cu acceptul şefilor DGFP Dolj. În prezent, fiscul doljean este din nou în centrul atenţiei, din cauza cazurilor de evaziune fiscală făcută pe baza autorizaţiilor de utilizatori finali eliberate de instituţie.
Autorizaţii obţinute fără bătăi de cap

În condiţiile legii, firmele pot obţine foarte uşor de la fisc astfel de autorizaţii, pentru achiziţionarea din rafinării a unor cantităţi de uleiuri minerale neaccizate, care să fie folosite în scop industrial. Conform HG nr. 44/2004, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 – privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, autorizaţia de utilizator final poate fi obţinută de orice firmă care demonstrează prin actul de constituire că „desfăşoară o activitate care necesită achiziţionarea de uleiuri minerale“.
„Autorizaţia de utilizator final va fi solicitată şi de beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime care au punctul de inflamabilitate sub 85 de grade Celsius“ (art. 201). Practic, firmele motivează că transformă resturile minerale neaccizabile în degresanţi sau le folosesc la vopsele, ca diluanţi. În realitate, în diferite combinaţii, acestea ajung să fie vândute ieftin ca şi carburanţi de slabă calitate, fără a se plăti accizele către stat. De obicei, societăţile aflate la capătul reţelei sunt de tip fantomă, care dispar imediat după finalizarea tranzacţiei. Ele pot fi recunoscute după câteva particularităţi: nu au activitate decât în câteva tranzacţii, au sedii fictive sau nu şi-au depus situaţiile financiare anuale la fisc. Filiera merge ca unsă.

Prejudicii uriaşe

Două cazuri sunt elocvente, pentru a vedea ce sume se învârt în acest domeniu. Unul dintre ele a fost descoperit în judeţul Olt. Prejudiciul creat prin schimbarea destinaţiei uleiurilor vândute pe post de carburanţi se cifrează la circa 170 de miliarde de lei vechi. Clienţii erau şase societăţi-fantomă, iar facturile prezentate de societate pentru a demonstra că a produs diluant şi l-a vândut au scos la iveală că beneficiarii erau fictivi. În urma descoperirii cazului, fiscul local a fost acuzat că a eliberat autorizaţia de utilizator final de uleiuri minerale fără a monitoriza societatea.
Alt caz se referă la o societate din Craiova, suspectată că a fraudat bugetul statului cu circa 38 de miliarde de lei vechi. Cazul a fost transmis pentru cercetări Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Încă un caz, de data aceasta prejudiciul fiind estimat la 11,9 miliarde de lei vechi, la aceasta adăugându-se alta, la care suma sustrasă se ridică la circa 50 de miliarde de lei vechi.
Comisarii financiari susţin că au făcut informări repetate către ministerul de resort despre ceea ce se întâmplă, fără să fie dată o soluţie. Aceasta ar fi cât se poate de simplă: accizarea uleiurilor minerale: după ce firma care achiziţionează acest produs demonstrează că a folosit uleiurile în scopul pentru care a obţinut autorizaţia, ea îşi poate primi banii înapoi de la stat. „Este la îndemână, dar credem că nu se vrea“, a spus unul dintre comisarii financiari cu care am stat de vorbă.

Răspunsuri evazive

Numai în ultimii doi ani, DGFP Dolj a eliberat, la cerere, 122 de autorizaţii de utilizator final pentru uleiuri minerale, ni se răspunde într-o adresă de răspuns trimisă de fisc. „Verificarea respectării condiţiilor de autorizare se face de către organele cu atribuţii de control, cu ocazia controalelor efectuate“, se menţionează în aceeaşi adresă, cu numărul 49.332, din 12 iunie 2007. Întrebarea era: „Cum se verifică respectarea, în practică, a autorizaţiilor ?“. Răspunsul e dat în zeflemea zicem noi: verificarea se face de organele cu atribuţii de control, cu ocazia controlului – evident. Derutaţi de răspunsul evaziv al DGFP, am vorbit din nou cu conducerea fiscului. „Firmele sunt verificate de fisc pe baza unui program de control. Orice firmă trebuie să fie verificată în decurs de trei ani. Sunt anumiţi indicatori în funcţie de care se face controlul. Apoi există tot felul de indicii despre o firmă ca să putem declanşa controlul: cifra de afaceri, depunerea sau nedepunerea situaţiilor financiare etc.“, a declarat directorul executiv al DGFP Dolj, Silviu Dumitru.
Adjunctul acestuia, Mircea Pârvuleţu, explică în detaliu: „În judeţ sunt circa 15.000 de firme active, dar legea nu obligă ca fiecare firmă să fie verificată de fisc. Există anumiţi indicatori în baza cărora sunt verificate societăţile, având în vedere comportamentul lor fiscal. Sunt firme care nu au fost verificate niciodată“. Directorul recunoaşte că DGFP nu are personal să se ocupe de toate firmele: „Nu se pot fizic verifica toţi agenţii economici, pentru că există doar 40 de echipe de control şi 80 de inspectori“. Şi apoi, explicaţia finală: „Firmele din domeniul produselor accizabile (ţigări, tutun, cafea, petrol) intră în indicatorul de risc pentru evaziune fiscală. 90% din aceste firme sunt corecte şi nu fac evaziune. Este o evaluare la prima vedere“. Din argumentaţia de mai sus reiese că autorizaţia de utilizator final este foarte uşor de obţinut de la fisc; firmele care le obţin pot fi controlate sau nu de fisc, pentru că legea nu obligă la un control pentru toate firmele care au astfel de autorizaţii; soluţia ar fi accizarea tuturor produselor petroliere şi returnarea de acciză dacă se demonstrează că uleiurile au fost folosite în scopuri industriale.

Nu se pot fizic verifica toţi agenţii economici, pentru că există doar 40 de echipe de control şi 80 de inspectori“.
Mircea Pârvuleţu, director executiv adjunct DGFP Dolj

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS