Cartofi din import, ceapă din Ucraina şi grâu din Ungaria. Românii consumă marfa vecinilor pentru că propria producţie nu ajunge. Spre exemplu, unităţile de panificaţie folosesc frecvent grâu unguresc, pentru că este mai bun şi nu foarte scump.
Doljenii au ajuns să consume cartofi şi ceapă din import, deşi în trecut aceste produse se regăseau din plin pe mese, din producţia internă. Spre exemplu, specialiştii spun că producţia de cartofi din ţara noastră a avut de suferit din cauza schimbărilor climaterice. Am ajuns să importăm cartofi din alte ţări, deşi România este unul dintre cei mai importanţi producători din Europa. Schimbările de climă au afectat şi producţia de cartofi de sămânţă, care este de la an la an mai mică. De aceea, ţara noastră este nevoită să importe şi seminţe din străinătate la preţuri destul de mari, spun reprezentanţii producătorilor de cartofi. Dacă în mai multe state europene preţul cartofilor s-a dublat în urma recoltelor scăzute de anul trecut, în România acesta nu s-a modificat semnificativ. În Dolj, fermierii a trebuit să cumpere cartofi de sămânţă din Braşov, pentru că erau de calitate superioară, deşi în judeţ există o staţiune de cercetare a cartofului.
„Staţiunea de cercetare a cartofului Mârşani-Dăbuleni a luat cartofi de sămânţă de la Braşov. Aceasta li s-a părut mai bună. În Dolj, cartofii timpurii s-au însămânţat pe o suprafaţă de 1.430 de hectare, din care s-au realizat deja 1.400 de hectare. Totuşi, nu sunt suficienţi din moment ce se importă. Din punct de vedere al calităţii, cartofii noştri sunt la standardele UE, însă mai trebuie îndeplinite normele de igienă“, a precizat Valentin Bulumaci, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj.
Ceapă din Ucraina, grâu din Ungaria
Nici la producţia de ceapă doljenii nu stau mai bine. „Ceapa de consum este din Ucraina. Faptul că a avut succes pe piaţă înseamnă că producţia internă nu a fost suficientă. Din categoria legume, vor fi semănate în 2007 circa 10.000 de hectare, din care aproape 2.900 au fost deja realizate. Ca şi consum, ar fi insuficiente“, a mai spus Valentin Bulumaci. Una dintre cauze ar fi că în partea de sud a judeţului, pretabilă pentru legumicultură, au fost inundate circa 30.000 de hectare. De asemenea, se ramarcă şi o scădere a suprafeţelor cultivate cu grâu. Dacă în 2006 în judeţ erau 215.000 de hectare cultivate cu grâu, în 2007 sunt 188.000. În paralel însă, au crescut suprafeţele însămânţate cu rapiţă, de la 8.000 în 2006, la 19.000 de hectare în 2007. Aceasta, deoarece foarte mulţi se orientează spre uleiul industrial şi combustibilii obţinuţi din uleiul de rapiţă. Producţia estimată de grâu pentru 2007 se ridică la 3,5 milioane de tone, cu 2,5 milioane mai puţin faţă de raportările oficiale de anul trecut. Principala cauză a producţiei scăzute este seceta din ultima perioadă. Stocurile de grâu ajung în prezent la 400.000 de tone, din care 250.000 de tone sunt importate din Ungaria. Surse neoficiale spun că preţul grâului importat este cu 5-10 euro pe tonă mai mare decât cel al grâului din producţia internă. Spre exemplu, cea mai mare firmă de panificaţie din Craiova, PAN GROUP SA, foloseşte frecvent grâul importat din Ungaria. „Noi folosim de mai mulţi ani grâu unguresc, pentru că este mult mai bun decât cel românesc. Îl utilizăm ca adaos calitativ la grâul românesc, pentru pâine şi pastele făinoase. La fel cred că fac şi ceilalţi. Este mai scump cu 1.000 de lei pe kilogram decât grâul românesc“, a declarat directorul comercial al unităţii, Florin Busuioc.
