Faptul ca românii muncesc la negru nu este o noutate. Pentru o bucata de pâine si un acoperis deasupra capului, multi craioveni accepta sa lucreze fara forme legale chiar cu riscul de a ramâne fara pensie la batrânete.
Bucurându-se de faptul ca pot beneficia de un salariu care inseamna totusi o sursa de venit, chiar daca nu intotdeauna poate sa le asigure un trai decent, multi craioveni recunosc ca ar fi dispusi sa se angajeze la negru. „Daca mi-ar asigura un salariu pe care nu l-as obtine in alta parte, as accepta sa lucrez fara acte. As incerca insa sa ma angajez undeva unde as reusi sa am si carte de munca“, a declarat Alina D., o craioveanca de 30 de ani. Afirmatia este sustinuta si de alte persoane. „Mi s-a mai intâmplat sa lucrez fara carte de munca. Daca ai copii pe care trebuie sa-i hranesti accepti orice loc de munca care-ti ofera un venit cât de mic“, a spus Marinel I., un craiovean de 47 de ani. Si persoanele sub 30 de ani sunt de acord sa munceasca la negru. „Pâna la pensie mai e, asa ca atâta timp cât se câsiga bine as accepta orice. Trebuie sa ma intretin din ceva, nu?“, se justifica o tânara de 19 ani, care a refuzat sa-si dea numele.
Angajatii accepta situatia
Statistici despre cât la suta din populatia judetului ar fi dispusa sau munceste deja la negru nu exista. „In prezent, nu exista nici o statistica despre munca la negru in judet“, a declarat Mariana Tanase, directorul executiv al Directiei Regionale de Statistica Dolj. Nici reprezentantii sindicatelor nu au date concrete. Sunt insa familiarizati cu aceasta practica. „Stim ca se lucreaza la negru. Exista zvonuri cu privire la persoane care s-au pensionat, de exemplu, si lucreaza la negru pentru a-si intregi veniturile. De cele mai multe ori accepta pentru ca se stie ca majoritatea angajatorilor care intocmesc forme legale ofera salariu minim pe economie“, a spus Marilena Didu, presedintele filialei judetene a Confederatiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) Dolj. In disperarea de a avea o sursa de venit, oamenii accepta situatia fara cârtire.
Cele mai vulnerabile categorii
Pensionarii nu sunt insa singura categorie sociala dispusa sa lucreze la negru. Rândurile lor sunt completate de persoanele trecute de prima tinerete care au fost disponibilizate si carora le e teama ca nici un angajator nu este dispus sa-i angajeze. „Cele mai vulnerabile categorii sunt tinerii pâna in 25 de ani si persoanele necalificate (peste 50%). In general, cei cu studii superioare nu accepta acest compromis“, a declarat Silviu Cotiga, inspectorul-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Dolj. Potrivit spuselor acestuia, cei mai multi accepta sa lucreze fara forme legale pentru ca vor cu orice pret sa se angajeze. „Mai exista si munca la gri – angajatorii ii angajeaza cu salariu minim garantat, insa in realitate le platesc alte salarii“, a explicat Cotiga.
Muncitorul la negru nu beneficiaza de protectie sociala
Cu toate ca aceasta situatie exista cu acordul sau, cel care are de pierdut este tot angajatul. „Tot angajatul este cel care pierde pentru ca nu beneficiaza de nici o forma de protectie sociala. Mai pierde si bugetul statului pentru taxele ce nu sunt virate“, a declarat inspectorul-sef al ITM Dolj.
Angajatorii pierd, la rândul lor, in momentul in care sunt depistati de inspectorii ITM. In conformitate cu prevederile Codului Muncii, primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 2.000 de lei pentru fiecare persoana identificata. „In fiecare luna facem aproximativ 110 controale pentru munca la negru, la care se adauga sesizarile. Cazurile sunt insa destul de greu de dovedit. Declaratiile angajatilor ca sunt in perioada de proba sunt contestate in justitie pe motiv ca angajatul a inteles gresit ce a fost intrebat“, a spus Silviu Cotiga. In cazul in care angajatorul câstiga, amenzile sunt transformate in avertisment. „Perioada de proba este insa inclusa in perioada in care contractul de munca produce efect“, a adaugat Cotiga. Potrivit spuselor acestuia, contractul de munca produce efect numai daca este inregistrat la ITM.
„Numarul angajatilor la negru a scazut“
Potrivit informatiilor primite de la reprezentantii ITM Dolj, in judet exista mai multe sectoare economice in care se practica angajarea la negru. „Predomina cazurile de angajati la negru in special in domeniul constructiilor si in comert. Firmele angajatoare sunt intreprinderi mici si mijlocii“, a spus Silviu Cotiga.
In urma controalelor efectuate in luna martie a acestui an, au fost aplicate zece amenzi, in valoare de 15.000 de lei, pentru zece persoane angajate la negru, din care sapte femei. „De un an si jumatate se observa o scadere a numarului angajatilor la negru in judet. Cred ca atât angajatii, cât si angajatorii au inteles ca mergem intr-o alta directie“, a spus Cotiga.
