Codrul inverzeste doar pe banii statului

Autori


Doljenii nu au reusit pâna in prezent sa realizeze nici un proiect de impadurire cu bani de la UE, prin programul SAPARD. Cei care „au pierdut trenul atunci“ vor putea insa accesa prime de impadurire din fondurile comunitare distribuite in perioada 2007-2013.

Pâna acum, persoanele fizice si juridice, proprietari/detinatori de terenuri cu destinatie forestiera sau de terenuri agricole, puteau obtine finantare in domeniul silviculturii, de la Uniunea Europeana, prin Programul SAPARD, Masura 3.5.

Aceasta masura viza investitiile in impaduriri, in pepiniere, investitii pentru imbunatatirea prelucrarii primare a lemnului si marketingului produselor forestiere, precum si investitii in drumuri forestiere si gospodarirea padurilor. Valoarea proiectelor varia intre 10.000 – 500.000 de euro (pentru primele trei sectoare), 10.000 – 1.000.000 de euro (pentru sectorul Drumuri forestiere), respectiv 6.000 – 800.000 de euro (pentru sectorul Gospodarirea padurilor). Cu toate ca finantarea nerambursabila de la UE era de 50% din valoarea totala eligibila a proiectului (cu exceptia drumurilor forestiere realizate de consiliile locale si asociatiile acestora care primeau 100% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile), oltenii nu s-au inghesuit sa-si impadureasca terenurile pe banii UE. Au realizat insa câteva proiecte pentru sectorul de investitii in drumuri forestiere (permitea investitii in construirea si modernizarea drumurilor forestiere publice si/sau private, inclusiv realizarea platformelor primare, construirea de sisteme de marcare, semnalizare si avertizare, orizontale si verticale). „Pe SAPARD nu am avut depus nici un proiect de impadurire. Au fost insa aprobate patru proiecte cu privire la drumurile forestiere din Vâlcea si Gorj“, a declarat Stefan Vinereanu, directorul adjunct al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) – fosta Agentie SAPARD – Centrul Regional 4 S-V Oltenia.

Drumuri forestiere modernizate de 10,26 milioane de lei

Potrivit informatiilor primite de la APDRP, Centrul Regional 4 S-V Oltenia, valoarea totala a acestora se ridica la aproximativ 10,26 milioane de lei noi (Consiliul Local Crasna, Gorj – proiect in valoare de aproximativ 3,45 milioane de lei, Consiliul Local Horezu, Vâlcea – proiect in valoare de aproximativ 3,445 milioane de lei, Consiliul Local Perisani, Vâlcea – proiect in valoare de aproximativ 2,25 milioane de lei, Consiliul Local Muiereasca, Vâlcea – proiect in valoare de aproximativ 1,11 milioane de lei). „Interes majoritar a fost pentru modernizarea drumurilor de acces catre exploatatiile forestiere. Trebuia indeplinite anumite criterii de eligibilitate, iar in judetele din sudul regiunii (Dolj, Olt) padurile sunt mai mici, si nu prea exista exploatatii forestiere. Astfel, nu prea a existat interes in zona“, a spus Stefan Vinereanu.

„Deocamdata fisele masurilor nu sunt definitivate“


O data cu aderarea la UE, România va beneficia, pâna in 2013, de fonduri comunitare in valoare de peste 30 de miliarde de euro. Dintre acestea 40% vor merge catre agricultura si dezvoltare rurala – potrivit Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, vor fi urmarite patru axe de dezvoltare. Doua dintre acestea – „Imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol si silvic“ (axa I), „Imbunatatirea mediului si a peisajului“ (axa II) au in vedere atât cresterea valorii economice a padurilor si imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea silviculturii, cât si utilizarea durabila a terenurilor forestiere. „Oamenii si-au manifestat deja interesul pentru aceste fonduri. Deocamdata insa fisele masurilor (stabilesc criteriile de eligibilitate, normele, domeniile de aplicare, modul de desfasurare) nu sunt definitivate, astfel ca asteptam sa se definitiveze legislatia in domeniu“, a adaugat Stefan Vinereanu.

Subventiile de la stat concureaza banii UE

Cu toate ca pâna acum nu s-au gândit sa obtina finantare pentru impadurire, in Dolj exista o serie de zone pe care oltenii ar putea planta copaci. „In zona de sud a judetului (Dabuleni, Bechet, Dunareni – Cârna) se pot reface perdelele de protectie pentru fixarea terenului nisipos. Se mai pot face investitii in impaduriri pentru combaterea eroziunii solului si in zona de nord, unde terenul nu este propice agriculturii si sunt dese alunecari de teren“, a spus Stefan Vinereanu. Primarii din localitatile cu potential au optat insa pentru impadurirea terenurile degradate sau neproductive folosind banii statului. „Avem aproximativ 2.000 de hectare de teren nisipos. 600 dintre acestea urmeaza sa fie impadurite, prin Directia Silvica Craiova“, a declarat Nicolae Dragoi, primarul orasului Dabuleni. Afirmatia a fost sustinuta si de alti primari ai localitatilor cu potential de impadurire. „Vom impaduri 50 de hectare prin Directia Silvica Craiova. Aceasta suprafata s-ar putea insa extinde la 100 de hectare“, a spus Constantin Oclei, primarul orasului Bechet.

Impaduriri pe 2.500 ha

Potrivit reprezentantilor Directiei Silvice Craiova, suprafata de teren din Dolj ce poate fi constituita in perimetre de ameliorare – paduri – (conform HG nr. 786/1993) depaseste 4.000 ha. Suprafata delimitata si identificata a perimetrelor de ameliorare (paduri), pentru care proprietarii si-au dat deja acordul sa fie impadurita, este insa de aproximativ 2.500 ha.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 1 februarie 2007

Top