Procesul de identificare a parcelelor agricole se impotmoleste din nou. Nici cel de-al doilea termen obtinut dupa indelungi negocieri cu Bruxelles-ul nu va fi respectat. Cu o zi inainte de termenul-limita, sase localitati din Dolj nu au inca ortofotoplan.
Initial, procesul de identificare a parcelelor agricole din Dolj avea drept termen-limita convenit cu Uniunea Europeana 31 octombrie. Ulterior, dupa negocieri indelungate cu Bruxelles-ul, termenul s-a prelungit pâna la 1 decembrie. Totusi, luând in considerare localitatile in care se va finaliza astazi actiunea de identificare a suprafetelor agricole, pâna in acest moment, procesul a fost finalizat in aproximativ 94% din localitatile din judet (111 la numar). „Pâna in prezent, in Dolj, procesul de identificare a parcelelor agricole s-a finalizat in 97 de localitati. Astazi vor fi finalizate ultimele opt localitati pentru care avem ortofotoplanuri (fotografie facuta din avion, realizata la o anumita scara, scanata si georeferentiata)“, a declarat Sergiu Dragancea, directorul executiv al Agentiei pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Dolj. Ortofotoplanurile sunt de mare importanta, deoarece pe ele se pot identifica si pozitiona parcelele agricole inscrise in Registrul Fermelor, ca o temelie pentru viitorul sistem de identificare a parcelelor agricole (LPIS).
Inundatiile sunt de vina
Potrivit lui Dragancea, ortofotoplanurile pentru restul de sase localitati (Ostroveni, Dabuleni, Calafat, Bistret, Ciupercenii Noi, Gighera) vor fi primite cel mai probabil peste minimum 14 zile. „Reprezentantii firmei care s-a ocupat de fotografiere spun ca ortofotoplanurile acestor localitati au iesit prost deoarece in perioada in care au realizat fotografierea au fost inundatii in zonele respective. In acest moment, toate judetele limitrofe Dunarii sunt in aceasta situatie“, a spus Dragancea.
Terenurile mai pot fi inscrise in Registrul Fermelor
Asa cum am mentionat mai sus, ortofotoplanurile sunt suport pentru identificarea si pozitionarea parcelelor agricole inscrise in Registrul Fermelor. Totusi, nu toti proprietarii de pamânt din Dolj si-au inscris suprafetele agricole in Registrul Fermelor. „Acest lucru nu ne-a incurcat in procesul de identificare deoarece suprafetele respective le-am localizat, fara a mentiona proprietarul“, a spus Sergiu Dragancea. Potrivit acestuia, cu toate ca initial programul de inscriere in Registrul Fermelor urma sa se incheie la sfârsitul lunii martie, termenul a fost prelungit. „Data-limita de inregistrare a cererilor a fost 1 noiembrie. Totusi, cei interesati se pot inscrie in continuare, mai ales ca tot timpul au loc modificari ale proprietarilor de teren“, a adaugat Dragancea, potrivit caruia doljenii se pot inscrie in Registru pâna la o data ce va fi comunicata ulterior.
Doljenii nu vor primi subventii pentru terenurile neinscrise in Registrul Fermelor
Dupa integrarea României in Uniunea Europeana, doljenii al caror pamânt nu va fi inscris in Registrul Fermelor nu vor mai putea accesa subventii agricole de la stat sau de la UE. „Cei care nu si-au inregistrat inca pamântul in Registrul Fermelor ar trebui insa sa se grabeasca. Datele centralizate la APIA Dolj arata ca pâna in prezent. In Registrul Fermelor, au fost inscrise aproximativ 350.000 de hectare“, a spus Sergiu Dragancea. Aceasta suprafata reprezinta aproximativ 65% din volumul total al suprafetei exploatatiilor agricole, estimat la aproape 540.000 de hectare. Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca in patrimoniul ADS Dolj exista aproximativ 22.900 de hectare de teren agricol (aceasta suprafata nu trebuie inscrisa in Registru). Scazând aceasta suprafata, se obtine o proportie de aproape 68% de terenuri inscrise in Registru.
Alt motiv pentru care suprafata agricola din Dolj nu este inscrisa in totalitate este si acela ca una dintre conditiile pentru inscrierea in Registrul Fermelor era aceea ca terenul trebuie sa aiba o suprafata mai mare sau egala cu un hectar si sa fie format din parcele de cel putin 0,3 hectare.
Doljul, cel mai farâmitat judet din tara
Cu toate ca infiintarea Registrului Fermelor urmarea desfiintarea sistemului de lucru al pamântului pe fâsii si asocierea producatorilor, Doljul se „mândreste“ in acest moment cu 70.150 de exploatatii agricole inscrise in Registru. „Avem cel mai mare numar de exploatatii din tara, ceea ce inseamna ca avem cea mai mare farâmitare. Acest lucru o sa ne afecteze pentru ca e greu sa faci agricultura performanta pe suprafete mici“, a spus Sergiu Dragancea. Potrivit acestuia, dificultatea realizarii unei agriculturi performante deriva si din faptul ca fragmentarea terenului atrage dupa sine costuri mai mari cu muncile pamântului.
