Banii nerambursabili pentru investitii in modernizari s-au putea intoarce la bugetul de stat, deoarece patronii se plâng de conditiile bancii. 25% din costul proiectelor trebuie asigurat prin credit bancar.
Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) au avertizat recent ca firmele din acest sector pot pierde fondurile nerambursabile acordate de guvern din cauza conditiilor de creditare practicate de Banca Comerciala Carpatica (BCC), cea prin care se deruleaza finantarea. Programul guvernamental pentru sprijinirea investitiilor in masini, utilaje si spatii de productie, derulat prin Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), a facut multa vâlva in aceasta vara, când patronii de IMM-uri s-au calcat in picioare pentru a prinde un loc pe liste, având in vedere ca principiul acordarii fondurilor a fost ordinea depunerii dosarelor pentru finantare. In final, au fost selectate 800 de proiecte câstigatoare, pentru care suma totala pusa la dispozitie a fost de 44,305 milioane de lei noi. Prin acest program, un IMM poate primi finantare nerambursabila de maximum 50.000 de euro, dar aceasta suma nu trebuie sa acopere mai mult de 60% din valoarea proiectului de investitii. 25% din suma necesara este asigurata prin credit bancar cu dobânda avantajoasa, iar restul de 15% – din sursele proprii ale beneficiarului.
Garantiile, eterna problema
In acest an, banca intermediara a fost Carpatica. Reprezentantii IMM-urilor se plâng insa de conditiile de creditare. Ei nu sunt de acord cu normele interne ale BCC, care contin, printre altele, si garantia cu averea personala, dupa cum sustin oamenii de afaceri. „In contractul tip prezentat de banca atunci când a fost organizata licitatia nu era prevazut explicit acest tip de garantie. Exista doar o rubrica la care sunt prevazute «alte tipuri de garantii», dar acestea sunt optionale, in caz ca celelalte posibilitati nu acopera garantia pentru credit. In acest moment exista deja un contract semnat, iar daca banca vrea sa modifice normele interne de creditare trebuie sa obtina acceptul BNR“, a spus Roland Toma, coordonatorul Biroului de politici si programe pentru IMM-uri, din cadrul agentiei teritoriale Craiova a ANIMMC. Acesta a afirmat ca, printre conditiile de creditare exista si una referitoare la emiterea unui bilet la ordin in alb de catre imprumutat in favoarea bancii, dar ca aceasta garantie implica firma si nu patronul si averea sa personala. La rândul sau, Valentin Cristea, vicepresedintele CNIPMMR, a afirmat ca in aceste conditii singura sansa pentru acoperirea garantiilor este Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). „Din moment ce contractul este semnat, singura solutie ar fi ca firmele sa acceseze fondul national de garantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii. Din câte stiu eu, banca prin care se lucreaza recunoaste scrisorile de garantie ale fondului. Si anul trecut au fost probleme de acest tip. Cele mai mari probleme pe care le ridica bancile sunt cele de garantare. De obicei, se cer garantii de 120-140%“, a spus Cristea. In ceea ce-i priveste, reprezentantii BCC sustin ca patronii sunt, in fapt, nemultumiti de biletul la ordin in alb al imprumutatului, subliniind insa ca acesta nu este sinonim cu gajul asupra averii personale a patronului. Directorul sucursalei craiovene a BCC, Ion Rusu, a motivat ieri ca este ocupat, asa incât un comentariu detaliat asupra acestui aspect nu este posibil deocamdata.
