Proprietarii de terenuri impracticabile pentru agricultura pot sa-si impadureasca pamântul pe banii statului, solicitând acest lucru primariilor, ROMSILVA sau ITRSV. Pentru infiintarea si ingrijirea padurii pâna la trei ani, statul va cheltui aproximativ 26.000 RON pentru fiecare hectar de teren.
Potrivit informatiilor primite de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare (ITRSV), pâna acum, in judetul Dolj au primit avizul ministerului de resort, pentru a fi impadurite, peste 1.400 de hectare de teren. „Ieri (luni – n.r.) am primit avizul pentru infiintarea de paduri pe o suprafata de 1.465 de hectare de teren din Daneti si Mârsani. Suprafata delimitata si identificata a perimetrelor de ameliorare (paduri), pentru care proprietarii si-au dat deja acordul sa fie impadurita, este insa de 2.500 de hectare“, a declarat Marian Manescu, consilier al ITRSV. Potrivit acestuia, diferenta de teren va fi supusa aprobarii pentru a fi impadurita in perioada urmatoare. Actiunea de identificare a suprafetelor degradate nu se opreste insa aici, ea derulându-se si in perioada urmatoare. De fapt, in plus fata de cele 2.500 de hectare au mai fost identificate aproximativ 2.000 de hectare de teren, din localitati precum Bucovat, Sadova, Vârvoru de Jos. Deocamdata proprietarii suprafetelor respective nu si-au dat inca acordul pentru impadurire.
Din toamna se mareste suprafata impadurita din judet
Suprafata de peste 1.400 de hectare va fi populata, in majoritate, cu salcâm, iar lucrarile necesare vor incepe, cel mai probabil, in toamna acestui an. „Vom planta salcâm in proportie de 80%. Vom mai infiinta insa si paduri de salcioara, gladita, stejar rosu si frasin“, a mai spus Manescu. Potrivit acestuia, soiurile au fost stabilite dupa analiza pedologica a solului. „Pâna in 1972, acolo au fost tot paduri de salcâm. Ulterior au fost defrisate, iar terenul a fost ameliorat prin irigatii si ingrasaminte chimice“, a afirmat Daniel Drignei, directorul Directiei Silvice Craiova. Pentru ca in zona, dupa revolutie, cea mai mare parte din sistemele de irigatie au fost distruse, ameliorarea solurilor neproductive – in majoritate nisipoase, expuse erodarii de apa si vânt – se poate face prin impadurire.
Impaduririle vor aduce beneficii oltenilor
Ameliorarea terenului nu este insa singurul avantaj al actiunii de impadurire. „Obiectivul actiunii este redarea terenurilor degradate in circuitul biologic. In plus, suprafetele impadurite vor stabiliza solul si vor furniza vânat“, a spus Drignei. Avantajele vor veni si in ograda proprietarilor terenului respectiv. „Proprietarii pamântului pe care nu se poate face nimic vor deveni proprietari de paduri. Cheltuielile de plantare si de ingrijire a respectivelor suprafete vor fi suportate de stat“, a adaugat Daniel Drignei. In plus, potrivit HG nr. 786/1993, proprietarii vecini cu perimetrul de ameliorare vor primi despagubiri pentru a asigura libera trecere a personalului tehnic, lucratorilor, utilajelor si masinilor pentru transportul materialelor necesare la locul de executare a lucrarilor.
Proprietarii, obligati sa asigure paza padurilor
Proprietarii care au terenuri in perimetrul de ameliorare isi pastreaza dreptul de proprietate atât in timpul, cât si dupa efectuarea lucrarilor de impadurire. Timp de aproximativ patru ani, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), prin ITRSV si Directia Silvica Craiova, se va ocupa insa de impadurirea si administrarea suprafetelor ce vor fi cuprinse in aceasta actiune. Ulterior, proprietarii respectivelor suprafete vor fi obligati, ca si ceilalti proprietari de padure, sa asigure servicii de paza pentru suprafata respectiva. „In caz contrar, acestia risca amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 RON“, a spus directorul Directiei Silvice Craiova. De fapt, si in prezent, cei care nu au incheiat, cu Directiile Silvice, contracte de paza sau administrare a padurilor risca sa ramâna fara lemne de foc iarna asta.
„Anul acesta, cei care n-au incheiat si nu vor incheia contractele de prestari servicii nu vor avea alocata cota de masa lemnoasa“, a adaugat Daniel Drignei.
