Ex-ministrii reformei si finantelor, Ilie Serbanescu, respectiv Ionut Popescu, impreuna cu Mihai Bogza, fostul viceguvernator al BNR, au participat la sfârsitul saptamânii trecute la Craiova la un seminar organizat de Freedom House.
Conceputa ca un seminar destinat instruirii jurnalistilor din mass-media locale, intâlnirea a scos la iveala diferente de opinii intre cei care au ocupat la un moment dat functii publice. Procesul de privatizare este vazut cu ochi diferiti de fostii ministri care au facut parte din guverne a caror misiune a fost restructurarea economica a României. „E târziu sa se mai faca totusi ceva. Privatizarea in România este un esec. Marea problema a fost faptul ca nu am putut atrage investitori in domenii noi, iar una dintre piedici a fost si sloganul «Nu ne vindem tara». In prezent exista 120 de orase legate de soarta a una-doua intreprinderi aflate in moarte clinica. Au fost fabrici pe care mai bine le lichidam decât sa le vindem, pentru ca din vânzarea terenurilor am fi obtinut mai multi bani“, a declarat Ilie Serbanescu. Un subiect fierbinte al discutiilor a fost legat si de vânzarea catre investitorii strategici a societatilor de interes national, precum Petrom, Electrica sau Romgaz, in cazul carora fostul ministru crede ca s-a produs sau se va produce o vânzare impotriva interesului national. „UE ne-a luat tot. Majoritatea societatilor strategice au fost cumparate de firme de stat. Ne-au spus sa li le dam lor, pentru ca noi nu putem sa le conducem. Noi a trebuit sa furam. De exemplu, vânzarea Petrom este un act antinational“, a declarat Ilie Serbanescu. In ciuda criticilor aduse, acesta recunoaste ca nu exista alternativa la privatizare. Fostul ministru al finantelor, Ionut Popescu, l-a contrazis constant pe Serbanescu, spunând ca privatizarea este buna indiferent de natura capitalului investit. „Nu trebuie sa ne intereseze daca capitalul este românesc sau strain. Din pacate, noi nu avem oameni de afaceri cu forta financiara. România nu poate ramâne neutra, chiar daca Uniunea Europeana nu este un organism perfect. Nu trebuie sa copiem UE la capitolele unde are probleme“, a precizat acesta.
Sistemul bancar, pregatit pentru aderare
„Comparativ cu celelalte sectoare ale economiei, sistemul bancar este cel mai pregatit pentru aderare, chiar daca mai sunt multe de facut. Lipsurile sunt de ordin cantitativ in privinta gradului de intermediere“, a declarat fostul viceguvernator al BNR, actual presedinte al Consiliului de Administratie al Banc Post, Mihai Bogza. Conform spuselor sale, creditul acordat societatilor comerciale si persoanelor fizice reprezinta doar 23% din PIB, in timp ce in alte tari proportia este de 100%. Diferenta de viteza intre sistemul bancar si celelalte sectoare a dus la derapaje in economie care au obligat BNR sa limiteze creditarea. Una dintre solutiile Bancii Centrale, limitarea creditului in valuta la maximum o treime din capitalul social al bancilor, a facut ca activitatea de creditare sa fie mutata la companiile-mama din afara tarii, in felul acesta România pierzând impozitul pe profitul obtinut de acestea.
Piata de capital, tranzactii insuficiente
Capitalizarea de 20 de miliarde de euro a bursei românesti este mica raportat la numarul populatiei. Societatile listate nu au descoperit inca adevaratul sens al bursei. „Acum bursa actioneaza ca o piata secundara unde se vând si cumpara actiuni. Rolul ei este de a atrage surse de finantare ieftine prin emisiuni de actiuni sau obligatiuni“, a declarat Ionut Popescu. Anul acesta se asteapta listarea Transelectrica, Transgaz si a fondului Proprietatea, care are in portofoliu 114 societati si va avea un capital de aproape patru miliarde de euro, la cât sunt evaluate cererile de retrocedare ale fostilor proprietari. In privinta fondului sunt multe necunoscute la ora actuala. Pornind de la desemnarea prin licitatie internationala a administratorului si continuând cu procesele in care este implicat fondul, exista riscul ca actiunile sa incapa pe mâna câtorva investitori care vor controla o parte din marile societati de stat. La aceasta se adauga posibilitatea ca, dupa vânzarea tuturor titlurilor de catre fostii proprietari, noii actionari sa poata inlocui administratorul desemnat prin licitatie si, implicit, fiecare reprezentant din Consiliile de Administratie ale celor 114 societati de stat.
