17 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriOltenia, euroregiunea zecilor de mii de hectare desertificate

Oltenia, euroregiunea zecilor de mii de hectare desertificate

In contextul integrarii României in Uniunea Europeana, se simte nevoia unui numar tot mai mare de proiecte in vederea dezvoltarii regionale. In Oltenia, mediul este unul dintre domeniile care necesita sume importante de bani, mai ales ca zona este deficitara la capitolele biodiversitate si depozitarea deseurilor. Protectia mediului este unul dintre cele mai importante aspecte in procesul dezvoltarii durabile a viitoarelor euroregiuni ale României. Din acest punct de vedere, regiunea Oltenia implica aspecte specifice. „In judetul Dolj, de exemplu, exista o suprafata de 70 de mii de hectare cu nisipuri zburatoare. Acest teren in plin proces de desertificare a rezultat in urma desecarii lacurilor care reglau umiditatea atmosferica“, a declarat Nicolae Giugea, prefectul judetului Dolj. Problemele de mediu ale Olteniei nu se opresc insa aici. „Regiunea sufera la capitolul proiecte de managementul deseurilor, biodiversitate si de managementul apelor. Si trebuie gasita o solutie cit mai repede“, a declarat Marilena Bogheanu, directoarea Agentiei pentru Dezvolatre Regionala 4 Sud-Vest OLTENIA.


Regiunea Oltenia – mai importanta decit Doljul


In vederea implementarii atit a politicilor de dezvoltare regionala si locala, bazata pe conceptul de dezvoltare durabila, cit si a programelor de asistenta derulate cu fonduri europene in sectorul de mediu, Agentia pentru Dezvoltate Regionala 4 Sud-Vest OLTENIA si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova au decis sa-si uneasca fortele si pe hirtie. Desi colaborarea in acest sens, dintre cele doua organisme, dureaza de peste doi ani, abia ieri a fost semnat un document care sa reglementeze cadrul de functionare a acestei colaborari. Potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Ioan Gherghes, acest protocol reprezinta unul dintre demersurile prealabile posibilitatii accesarii fondurilor structurale la care România va avea acces dupa aderare. „Aceste fonduri structurale vor pleca de la minimum 30 de milioane de euro si impun nevoia unor proiecte de dezvoltare cu extindere regionala, ai caror beneficiari vor fi consiliile locale si judetene“, a adaugat Gherghes. „Proiectele lansate trebuie sa fie prioritar regionale si nu judetene, pentru ca numai asa vom avea de-a face cu o evolutie“, a concluzionat prefectul Giugea.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS