2015 se anunţă ca fiind un an favorabil pentru proiectele de dezvoltare ce implică regiunea sud-vest Oltenia. Consiliul Judeţean Dolj investeşte, în acest an, 65% din bugetul total în dezvoltare, iar această înclinaţie puternică transpare deja din activităţile CJ Dolj din prima jumătate a anului. O retrospectivă a principalelor momente de pe harta activităţii Consiliului Judeţean ne arată cum decurge procesul de implementare a numeroase proiecte care trebuie finalizate până în luna decembrie.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, declara, la conferinţa prilejuită de prezentarea bugetului pe anul 2015, că acest an va fi cel mai încărcat în ceea ce priveşte investiţiile. „Trăim cea mai frumoasă poveste şi, cu siguranţă, la finele acestui an, foarte multe dintre obiectivele pe care consiliul le deţine în portofoliu vor fi gata, iar cetăţenii se vor putea bucura de ele“. Această situaţie se datorează numărului mare de fonduri obţinute pentru proiectele cu finanţare europeană, care totalizează 79,1% din bugetul pentru dezvoltare al CJ Dolj pentru 2015. „Iată ce înseamnă această lecţie europeană pe care am învăţat-o“, a subliniat Prioteasa, „procentul de 20,9 ar fi fost toată suma de investit în acest an dacă nu ar fi existat fondurile europene. Poate că în Consiliul Judeţean Dolj nu a fost niciodată o muncă mai intensă decât cea din prezent, însă nu putem face rabat, dacă nu depunem proiectele acum, poate în viitor vom regreta“.
Centru de pregătire şi zece echipamente noi pentru ISU din Oltenia
În ianuarie, CJ Dolj a inaugurat noul centru zonal de pregătire pentru protecţia civilă, într-o clădire reabilitată şi extinsă, în urma unei investiţii de 2.733.651 de lei. Investiţia a fost finanţată din bugetul propriu al consiliului, fiind necesară întrucât corpul F de clădire de pe strada Jieţului, nr. 19-21, unde funcţiona Centrul Zonal de Pregătire în Domeniul Protecţiei Civile, se afla într-o stare avansată de deteriorare, total necorespunzătoare desfăşurării activităţii. Corpurile de clădire G, H, D, I şi B, construcţii anexe, se aflau într-un stadiu avansat de degradare, astfel că a fost propusă demolarea acestora.
Lucrările au constat în reabilitarea unei suprafeţe construite desfăşurate pe 650 mp, extinderea pe o suprafaţă desfăşurată de 550 mp şi amenajarea unei parcări acoperite cu o suprafaţă desfăşurată de 186 mp. Centrul Zonal de Pregătire în Domeniul Protecţiei Civile din Craiova este unul dintre cele trei astfel de centre din ţară.
Ion Prioteasa spunea, la acea dată: „Ne aflăm la prima investiţie pe care Consiliul Judeţean o inaugurează în acest an, o investiţie destul de importantă, de peste 600.000 de euro. Am făcut această clădire pentru o instituţie a statului. Vorbim despre o instituţie care pregăteşte oamenii din administraţia publică, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, angajaţi ai administraţiilor bazinale, foarte multă lume care înainte se pregătea în condiţii vitrege. Acest centru zonal de pregătire a cadrelor pentru situaţii de urgenţă este sub supravegherea noastră directă şi vom încerca să facem aşa încât să nu îi lipsească nimic. Vor mai rămâne libere câteva spaţii pentru care avem deja o strategie, câteva dintre organismele CJ vor fi mutate aici“.
Prioteasa anunţa atunci şi planurile de investiţii pentru celelalte clădiri din zonă. „După cum ştiţi, avem o strategie şi un plan care prevăd ca toate clădirile noastre de pe teritoriul Craiovei să fie reabilitate. Strada Jieţului este asociată cu fostul comisariat militar. Aţi văzut la intrare o clădire foarte veche. Aceasta era, de fapt, adevărata clădire a comisariatului militar, aşa-zisa casă Damianov, iar în acest moment avem un proiect european, împreună cu prietenii noştri bulgari de la Vratsa, care presupune reabilitarea ei. În cursul acestui an vom crea aici o zonă pentru Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, unde se vor regăsi, printre altele, cărţile foarte vechi. Va exista un sistem modern, cu jet de aer cald, pentru întoarcerea paginilor, astfel încât aceste cărţi rare să fie conservate în condiţii cât mai bune.
Alături avem Şcoala Populară de Arte „Cornetti“, care pregăteşte circa 400 de elevi şi care a avut rezultate foarte bune de-a lungul timpului. Şi aceasta intră în planurile noastre, în cursul acestui an va beneficia de o reabilitare exterioară, o reabilitare a acoperişului şi alte câteva lucrări“.
Tot în luna ianuarie, directorul Direcţiei Afaceri Europene a CJ Dolj, Ileana Măjină, anunţa că până la sfârşitul anului Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din cele cinci judeţe ale Olteniei vor beneficia de noi echipamente care vor îmbunătăţi capacitatea de intervenţie pe timp de iarnă. Acest lucru se datorează proiectului „Optimizarea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă în Regiunea Sud-Vest Oltenia“, pentru care contractul de finanţare a fost semnat pe 31 octombrie 2014, cu o perioadă de implementare de 14 luni. Cele zece echipamente care vor îmbunătăţi activitatea ISU sunt cinci autovehicule cu şenile/roţi tip UTV cu capacitate mărită de trecere (câte unul pentru fiecare judeţ), trei autofreze de zăpadă (repartizate judeţelor Dolj, Olt şi Vâlcea) şi două autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă – FRAP (repartizate judeţelor Gorj şi Mehedinţi).
Master Planul pentru deşeuri, gata până în decembrie
Unul dintre cele mai importante proiecte ce trebuie finalizate în acest an este construirea stațiilor de sortare și de compostare a deșeurilor de la Mofleni – Craiova, o investiție majoră, în valoare de aproximativ zece milioane de euro. Contractul a fost semnat în luna februarie, marcând un pas important în implementarea celui mai amplu proiect cu finanțare europeană derulat de consiliul județean – Sistemul de management integrat al deșeurilor, în sumă de aproape 54 de milioane de euro.
Stația de sortare va avea o capacitate de 44.000 de tone pe an, iar stația de compostare – o capacitate de 18.000 de tone pe an.
Continuă investiţiile în sănătate
Luna martie a venit cu evenimentul de lansare a investiţiei privind serviciile de proiectare aferente lucrărilor de consolidare şi reabilitare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
„Ne dorim ca această proiectare, care ne va oferi o «radiografie» a spitalului și ne va spune, în final, ce presupune demersul de consolidare și reabilitare a acestei unităţi, să constituie baza unei investiţii pe care CJ Dolj s-o realizeze cu fonduri europene“, a declarat, la momentul respectiv, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Consiliul judeţean dezvoltă deja proiecte semnificative pentru îmbunătăţirea actului medical, fiind în plină derulare lucrările de construire a Clinicii de Cardiologie Intervenţională și Chirurgie Cardiovasculară, care va fi legată de corpul central al SCJU Craiova. Altă investiţie vizează extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe, iar CJ Dolj îşi propune să acceseze finanţare nerambursabilă pentru modernizarea şi extinderea clădirii Clinicilor de Oncologie şi Dermatologie. Totodată, demersurile viitoare ale consiliului vor viza şi serviciul de prosectură şi morgă al spitalului.
Muzeul de Artă, redat publicului
Tot în luna martie, una dintre cele mai ample investiţii în domeniul culturii a CJ Dolj a fost marcată prin deschiderea oficială a Muzeului de Artă Craiova, în urma unui amplu proces de consolidare și restaurare.
Inaugurarea clădirii restaurate a avut loc după aproape zece ani de la primele demersuri pe care Consiliul Județean Dolj le-a inițiat pentru a reabilita Palatul Jean Mihail, cu sprijinul a șase milioane de euro din fonduri europene, iar până anul viitor, în curtea instituţiei va fi construit şi Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“. Contractul de execuție pentru acesta a fost semnat în luna mai, iar câștigătoarea licitației, o asociere de firme din Italia, are la dispoziție nouă luni pentru a realiza construcţia. Reprezentanții Consiliului Județean Dolj spun că lucrarea se va face indiferent dacă aceasta se termină sau nu la timp și chiar și în condițiile în care va pierde finanțarea europeană.
Evenimentul de deschidere a Muzeului de Artă a fost urmat de altă celebrare în aria culturală, pe 1 aprilie împlinindu-se 100 de ani de existenţă a Muzeului Olteniei Craiova, altă instituţie care a beneficiat de investiţii ample cu ajutorul CJ Dolj. „Important rămâne faptul că, la 100 de ani de la înființare, Muzeul Olteniei Craiova este o instituție care și-a conturat profilul european, care se impune prin valoarea colecțiilor deținute, prin profesionalismul și implicarea specialiștilor săi, precum și prin însemnatul patrimoniu construit, nu mai puțin de patru imobile găzduind astăzi activitatea secțiilor sale. O zestre culturală impresionantă, pentru care Consiliul Județean Dolj a inițiat numeroase demersuri financiare pentru a o păstra în bune condiții. Aproape 11 milioane de euro, fie de la bugetul propriu, fie prin proiectele cu finanțare europeană accesate, au asigurat evoluția și transformarea acestei instituții. Dar implicarea noastră în sprijinirea financiară a Muzeului Olteniei nu se oprește aici, pentru că vor fi în continuare alocate fonduri pentru a ajuta la îmbunătățirea activității“, afirma Ion Prioteasa cu această ocazie.
Cooperarea transfrontalieră, benefică pentru comunităţi
În luna mai, Președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat la evenimentul de prezentare a Programului Interreg V-A România – Bulgaria, unde a reliefat rolul important pentru dezvoltarea județului al proiectelor europene implementate în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră, reafirmând atenția deosebită pe care instituția o acordă în continuare accesării fondurilor comunitare.
„Speranța noastră și, deopotrivă, șansa noastră, a celor care trăiesc în această zonă, din care fac parte Doljul și trei districte bulgare – Vidin, Vratsa și Montana -, una dintre cele mai sărace euroregiuni ale spațiului comunitar, rămâne accesarea fondurilor. Mă bucur că participăm la prezentarea Programului Interreg V-A România – Bulgaria, o garanție a bunei colaborări cu partenerii noștri de peste Dunăre, dar, totodată, și o continuare a programelor de cooperare transfrontalieră grație cărora am reușit să implementăm o serie întreagă de proiecte, benefice pentru comunitățile locale de pe ambele maluri ale fluviului. Aș aminti aici investiții precum sistemul comun de monitorizare, informare și alarmare pentru situațiile de urgență provocate de producerea unor calamități naturale și poluări accidentale în regiunea Dolj – Vidin – Vratsa – Montana, reabilitarea infrastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei Bechet – Oreahovo, realizarea Centrului de coordonare și conducere a intervenției în caz de dezastre, precum și a Centrului de informații și comunicații Dolj – Vratsa“.
Programul Interreg V-A România – Bulgaria dispune de un buget total în valoare de 258,5 milioane de euro, din care 215,7 milioane de euro provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională. Suma este destinată unui număr de șapte județe din România – Dolj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța și Călărași – și opt districte din Bulgaria – Vidin, Vratsa, Montana, Pleven, Dobrici, Veliko Târnovo, Ruse și Silistra.
Programul, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de autoritate de management, vizează dezvoltarea zonei de graniță prin proiecte comune, cu impact transfrontalier, implementate până în anul 2020.
Pistă reabilitată pentru Aeroportul Craiova
La începutul lunii iunie, a fost semnat contractul de execuție pentru proiectarea și pentru lucrările de reabilitare a infrastructurii de mișcare a aeroportului. Lucrarea a fost adjudecată de către societatea AZVI din Spania cu aproximativ 50 de milioane de lei fără TVA, față de valoarea estimată a contractului, 84 de milioane de lei fără TVA. Reprezentanții aeroportului spun că, spre sfârșitul lui septembrie, pista ar trebui să fie funcțională.
Investiția este realizată printr-un proiect cu finanțare europeană obținută prin Programul Operațional Sectorial „Transport“ 2007-2013, în valoare totală de peste 24 de milioane de euro.
„Reabilitarea pistei, modernizarea echipamentelor, extinderea platformei de îmbarcare vor crea condițiile necesare pentru continuarea și dezvoltarea tuturor serviciilor de transport aerian pe Aeroportul Craiova, pentru înființarea de noi destinații și intensificarea zborurilor către cele existente. În egală măsură, studiem deja posibilitatea diversificării rutelor și ne gândim în principal la destinații intens solicitate, precum Paris și Bruxelles“, a transmis Ion Prioteasa la acea dată.
Proiectul Aeroportului Craiova vizează reabilitarea pistei de decolare-aterizare, reabilitarea şi extinderea căii de rulare B și a platformei de îmbarcare-debarcare, a cărei suprafață va crește de la 8.150 la 24.000 de metri pătrați, construirea unei noi rețele de canalizare pluvială și a drenajelor aferente noilor suprafețe de mișcare, precum și modernizarea sistemului de balizaj, inclusiv a iluminatului platformei de operare.
