Cele 16 Curți de Apel din România i-au solicitat președintelui Dan să trimită în Parlament o cerere de reexaminare a legii privind pensiile magistraților, invocând atribuțiile constituționale ale șefului statului de a verifica oportunitatea actelor normative. În cererea către Nicușor Dan de a întoarce actul normativ în Parlament, judecătorii mai spun că „magistraţii sunt vădit discriminaţi” față de alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât a lor.
„Subliniem că rolul Președintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esențial, iar nu unul pur decorativ“, se arată în documentul transmis de reprezentanții instanțelor. Aceștia susțin că șeful statului are competența de a verifica „exigențele de oportunitate, de reflectare a unei justificări reale sociale, economice sau politice”, precum și armonizarea cu legislația europeană și jurisprudența CEDO, se arată în documentul preluat de News.ro.
Ce prevede noua lege: vârstă mai mare, pensii mai mici
Inițiativa legislativă aduce modificări semnificative pentru magistrații care se vor pensiona după 1 ianuarie 2026:
– Vârsta de pensionare crește de la 60 la 65 de ani;
– Stagiul total în muncă: 35 de ani, din care cel puțin 25 numai în magistratură;
– Cuantumul pensiei scade de la 80% la 55% din baza de calcul;
– Plafonul pensiei nete: maximum 70% din venitul net al ultimei luni (față de 100% în prezent);
– Eliminarea bonificației de 1% pentru anii suplimentari;
– Actualizarea exclusivă în funcție de inflație, nu raportat la indemnizațiile magistraților activi.
„Situație absurdă”: un judecător de judecătorie ar putea avea pensie aproape egală cu unul de la Înalta Curte
Legea pensiilor magistraților declarată constituțională de CCR evidențiază discrepanțele majore create între diferitele regimuri de pensionare. Astfel, un judecător de la Înalta Curte care s-ar pensiona sub noua lege ar încasa 19.268 lei, în timp ce unul de judecătorie ieșit la pensie în 2023 primește 18.466 lei — diferență de doar 800 lei, deși gradele profesionale sunt radical diferite.
„Se ajunge, așadar, la o situație absurdă“, notează semnatarii. Comparativ, un judecător de la Înalta Curte pensionat acum încasează 27.525 lei, iar sub vechea Lege 303/2004 ar fi primit 31.060 lei — o pierdere de peste 11.700 lei.
Pentru judecătorii de judecătorie, reducerea este de la 16.157 lei (pensie actuală) la 11.310 lei (sub noua lege), o diminuare de 4.800 lei. Pentru cei de curte de apel, pensia ar scădea de la 20.534 lei la 14.242 lei.
Magistrații sunt „discriminați”, susțin curțile de apel
Curțile de Apel acuză și o „discriminare” a magistraților prin această lege.
„Prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei, în mod drastic, magistraţii sunt vădit discriminaţi, în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător absenţei unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare”, mai susțin instanțele semnatare.
Trei categorii de pensionari, reguli diferite
Memoriul mai atrage atenția că în sistem vor coexista trei regimuri distincte: magistrații pensionați sub Legea 303/2004 (până în 2023), cei ieșiți între 2023-2025 sub Legea 282/2023, și cei care vor ieși după 2026, sub noua legislație – fiecare categorie cu vârste, vechimi și cuantumuri diferite.
„Noul proiect de lege modifică semnificativ condițiile necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, în toate componentele sale: vârstă/vechime/bază de calcul și actualizare“, concluzionează magistrații de la Curțile de Apel din țară
Citește și: Adolescentă dispărută din Germania, găsită la Craiova
