După Revoluție, o presă nouă însemna simbolic un nou început, o busolă necesară pentru o societate nouă, în căutare de noi repere. Curierul Național a fost primul cotidian nou înființat după căderea comunismului. Simbolic, Curierul a devenit un nou început pentru presa scrisă din România. Gândit a fi un barometru al unei societăți capitaliste în plină descoperire de sine, ziarul a dovedit obiectivitate și reziliență în tot acest timp, longevitatea vorbind de la sine.
În urmă cu 33 de ani, într-o zi de 5 decembrie, apărea la București primul număr al ziarului Curierul Național, cu Horia Alexandrescu în funcția de director general.
Sub conducerea lui Valentin Păunescu, la Curierul Național presa românească liberă a început să ia avânt într-o realitate nouă, post-decembristă. Curierul Național a fost mai mult decât un ziar. După comunism, publicația a însemnat o autentică școală pentru jurnaliști, formându-și condeiul aici mulți dintre ziariștii care au ajuns să aibă un cuvânt de spus în presa din România.
Curierul a crescut odată cu o Românie nouă
Din colectivul redacțional au făcut parte Constantin Drăgan, Răzvan Bărbulescu, Dan Dumitrescu, Adrian Vasilescu, Alexandru Stroe sau Cristian Teodorescu. La primul număr, printre colaboratori se regăseau Fănuș Neagu, Beatrice Buzea, Florin Condurățeanu, Ralu Filip sau Nicolae Truță. Sunt memorabile imaginile cu prietenii Marius Tucă și Dan Diaconescu având Curierul Național în brațe, pe vremea când amândoi lucrau aici și mergeau să le vândă la Universitate, în stradă, la îndemnul lui Horia Alexandrescu, întrecându-se cu colegii din redacție.
Curierul a crescut odată cu o Românie nouă, învățând pas cu pas despre realitatea capitalismului, a democrației, a libertății de exprimare. Astăzi provocarea este alta. Mergem mai departe adaptându-ne la un alt fel de tranziție, poate și mai derutantă decât tranziția de la un regim politic la altul. Tranziția către o lume digitală, a inteligenței artificiale, a informației-instant și a pericolului adus de lipsa de control asupra autenticității și veridicității. Presa se luptă cu dezinformarea, cu știrile false și cu pierderea simțului critic. De aceea, este datoria noastră mai mult ca oricând să rămânem un pilon al stabilității. Avem 33 de ani de experiențe din care am învățat că, oricât de mult s-ar schimba lumea, ea va avea întotdeauna nevoie de presă pentru a fi mai bună.
Gazeta de Sud le urează mulți ani înainte colegilor de la Curierul Național!
Citeşte şi:
