Acasă Actualitate Cinema Modern, “reînviat” şi cultura, adusă din nou în stradă

Cinema Modern, “reînviat” şi cultura, adusă din nou în stradă

Spectacolele urbane organizate de TRADEM reîncep în iunie

Cultura este, într-un fel, un barometru al dezvoltării unui oraş, este de părere managerul Casei de Cultură “Traian Demetrescu” (TRADEM), Laurenţiu Tudor. Este Craiova un oraş cultural? Din ce în ce mai mult, adaugă acesta. Dar este mereu loc de mai bine. Care este rolul culturii în traiectoria dezvoltării oraşului şi care este modul în care TRADEM se implică în acest demers am încercat să aflăm de la directorul instituţiei, în cadrul unui interviu acordat GdS.

GdS: Conform unui anunţ făcut de primarul Craiovei, după preluarea grădinii Patria şi a cinematografelor Modern şi Craioviţa de la RADEF, spaţiul de la Modern ar urma să ajungă în administrarea TRADEM. Care va fi destinaţia sa?

Laurenţiu Tudor: Mi se pare un lucru foarte bun că s-a reuşit preluarea acestor spaţii pentru că sunt nişte spaţii ale oraşului, de care oamenii ar trebui să dispună şi să se bucure. Discuţia pe care o avem în acest moment este, într-adevăr, legată de preluarea sălii fostului cinematograf Modern de către Casa de Cultură “Traian Demetrescu”, pentru că în acest moment instituţia noastră nu are o sală de spectacole. Sigur că demesul este mai îndelungat, pentru că spaţiul de acolo necesită nişte investiţii pentru a putea deveni o sală de spectacol. El poate fi, însă, utilizat ca atare, aşa cum se găseşte în prezent, ca sală de cinema. Sigur că sunt necesare nişte investiţii chiar şi pentru asta, dar pentru o sală de spectacole – cu atât mai mult.

GdS: Cum se descurcă TRADEM cu spectacolele în acest moment?

Laurenţiu Tudor: Spectacolele organizate acum de Casa de Cultură “Traian Demetrescu” sunt realizate în colaborare cu alte instituţii care deţin o sală de spectacole sau sunt spectacole “outdoors”, spectacole în aer liber care au, însă, un alt specific.

Ne dorim ca la Modern să folosim spaţiul nu doar pentru spectacole, ci şi pentru cinematograf, pentru că există o serie de filme care pot fi selecţionate şi proiectate aici, pe care nu le găseşti în sălile comerciale, pentru care trebuie să existe expunere.

GdS: Vor continua spectacolele în aer liber după ce veţi avea o sală proprie?

Laurenţiu Tudor: Da. Chiar dacă am avea la dispoziţie o sală de spectacole, spectacolele outdoors vor continua cu siguranţă. Oamenii care se opresc şi rămân până la finalul unui eveniment, deşi nu sunt “consumatori” de astfel evenimente, devin public şi revin ulterior. Îi descoperim apoi în fotografii de la evenimentele următoare. Şi este un obiectiv asumat: să ajungem şi la comunitatea care, de regulă, nu se interesează de evenimente, care nu vine la tine, aşa că trebuie să te duci tu către ea.

GdS: Cum au fost receptate aceste proiecte outdoors de către Craiova?

Laurenţiu Tudor: Atunci când am propus acest tip de spectacole, în proiectul managerial, am gândit proiectul pentru că avem nevoie şi de această zonă de spectacol. El se adresează acelui tip de public care, în mod normal, nu plăteşte pentru un spectacol. Dar se loveşte de el în stradă, iar scopul acestuia este ca uşor, uşor, să îi trezească gustul. Să îl obişnuiască cu ceea ce înseamnă un eveniment cultural, cu un recital de poezie, cu o proiecţie de film.
Cu recitalurile de poezie am avut o surpriză foarte mare, pentru că nu ne aşteptam să fie atât de mulţi oameni care gustă astfel de concept. Sigur că există o nişă de public care a venit ţintit către eveniment, dar am avut mulţi trecători care se opreau şi aveai senzaţia că sunt doar în trecere, dar aveai frumoasa surpriză că rămân până la final. A fost un eveniment foarte bine primit.

GdS: Când va debuta “stagiunea” de evenimente în aer liber?

Laurenţiu Tudor: În iunie începem seria de evenimente urbane odată cu Zilele Craiovei. Vom avea, pe parcursul verii, proiecţiile de film, recitalurile de muzică şi poezie în aer liber, concertele în diferite zone ale oraşului, tocmai din dorinţa de a implica oamenii din întreg oraşul în evenimentele culturale.
Şi proiecţiile de film au avut un impact foarte bun, am avut un public foarte numeros la Parazit, de exemplu, unde s-a stat până târziu în noapte la vizionare, în parcul Romanescu. Nu mai vorbim de filmele pentru copii, unde mereu publicul este mai mare pentru că avem părinţii şi copiii laolaltă.

GdS: Ce alte proiecte urmează în această perioadă?

Laurenţiu Tudor: Am lansat şi înscrierile pentru Tabăra de Film Spectrum, unde am avut un feedback excelent la primele ediţii. Vom avea Simpozionul de Sculptură, în august, apoi în septembrie deschidem noul workshop de dans contemporan, unde avem mereu alţi coregrafi, care lucrează timp de o săptămână cu participanţii, apoi prezintă rezultatul într-o oarecare formă de spectacol.

Este un workshop care ajută foarte mult studenţii de la Teatru, pentru că mulţi dintre participanţi vin din această zonă, deşi am avut şi oameni fără legături cu domeniul care au venit. Ai senzaţia, la teatru, că piesa este esenţa. Dar piesa este mai degrabă originea, de la ea pornim. Însă lucrurile pe care le descoperi, ca actor, le descoperi întâi în corp, e primul impact pe care îl are spectatorul cu tine, impactul vizual. Şi este şi primul impact al tău cu spectacolul, pentru că tot ce trăieşti filtrezi prin corp.

GdS: Cât de mult contează cultura în dezvoltarea oraşului, având în vedere că în ultimii ani s-a pus un accent destul de mare pe diferite proiecte şi evenimente de această natură?

Laurenţiu Tudor: Când vorbim despre dezvoltarea oraşului, indiferent despre ce arie vorbim, nu cred că putem măsura altfel nivelul de dezvoltare decât prin intermediul unui barometru cultural. Poate părea o perspectivă viciată de domeniul în care lucrez. Însă eu cred că oamenii care îşi doresc să participe la evenimente culturale vizează un alt nivel de dezvoltare. Cu cât sunt mai mulţi, cu atât e mai evident că oraşul se dezvoltă. Ca să fie mai mulţi, depindem de dezvoltarea oraşului. Cultura nu e la baza nevoilor din piramida lui Maslow. Şi nici nu trebuie să fie.

Dar în momentul în care cetăţeanul are un confort din punct de vedere al infrastructurii, un confort financiar, un anumit nivel de trai, atunci el începe să se îndrepte spre alte lucruri care îi fac plăcere, cum ar fi evenimentele culturale. Apetitul depinde şi de celelalte condiţii pe care le oferă oraşul. Astfel ajungem la ideea că dezvoltarea oraşului se măsoară prin accesul la cultură şi prin acest apetit. Când creşte consumul cultural, e clar că se întâmplă ceva bun în oraş. Există o dezbatere pe tema culturii ca mare consumator de bani, dar nu este profitabilă. Dar cultura produce alt tip de profit. Şi reflectă un anumit nivel de dezvoltare.

Citeşte şi Schimbări de registru la Colibri: Spectacole noi, pentru copiii de astăzi, inclusiv pentru cei cu dizabilități

Exit mobile version