România a pierdut peste un milion de persoane în zece ani şi a ajuns la o populaţie de 19.050.000, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor(RPL) din 2021. Din acestea, majoritatea sunt de sex feminin şi trăiesc la oraş. Conform datelor, Oltenia are cea mai bătrână populaţie, cu o medie de vârstă de 43,7 ani.
Iată principalele informaţii ale recensământului:
- – Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul
opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani. În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).
Ilfov creşte, Teleorman scade
- În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub
aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
- – Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între
cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt orașul Popești Leordeni din județul
Ilfov, care a ajuns la o populație de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești
din județul Cluj, cu o populație rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna
Chiajna din județul Ilfov, cu o populație rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011). - Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna
Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43584
locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul
Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20014 locuitori și,
respectiv, de 22270 locuitori.
Comuna cea mai mică din România are sub 100 de locuitori
– Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt
comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea
Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de
populația din 2011).
Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori
(în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a
înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.
– Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție
fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a
crescut de 2,3 ori.
Aberant. Cel mai mic oraş din România are sub 1500 de locuitori
- – Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641
locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni.
Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație
de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011.
– Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj, care
și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani, deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la
o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând
în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel,
dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani,
măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară
(101,8%).
Unsprezece localități – toate comune – și-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte. Printre ele este şi Coşoveni din Dolj – 3238 de locuitori.
Aproape 570.000 de romi în România
- – Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 de persoane. S-au declarat români 14.801,4 mii persoane
(89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar
numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii
persoane) și turci (20,9 mii persoane).
– În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este
majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi
54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de
asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%)
şi Sălaj (20,8%).
– Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în
Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste
6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița
(7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).
Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane)
și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii,
pe ansamblul țării.
Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane),
Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane)
şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).
Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane)
şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).
Aproape jumătate de Românie este căsătorită
- – Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de
căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost
niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.
– În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre
județele țării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind
între 52,2% în județul Olt și 50,0% în județul Sălaj.
Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%),
iar cea mai mică în județul Hunedoara (35,9%).
În municipiul București se regăsește cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (15,4%), iar o zecime
dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10,0%, respectiv 10,4%).
Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar
cea mai mică în județul Ilfov (2,9%).
Doljul, pe locul 10 la studii superioare
- – Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional,
învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală
absolvită) și 16,0% nivel superior. Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov(25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%).
În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu
nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%. Doljul este pe locul 10 ca număr de persoane cu studii superioare.
Doljul în partea inferioară a clasamentului privind populaţia ocupată
Populația activă este de 8,1 milioane de persoane, fiind compusă din 7,7 milioane de persoane ocupate și din 495,8
mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 10,8 milioane de persoane, din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social
reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).
Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează
mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin
de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%). Doljul are maxim 37,4%.
Cea mai mare pondere a pensionarilor este în Hunedoara
Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe
înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se
înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.
Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice
se întâlnește în județul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6%). Pensionarii
sunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în județul Hunedoara ponderea
acestora se dublează (29,6%).
