Sute de tone de azotat pentru agricultură sunt depozitate la câţiva metri de casele din comuna doljeană Pleşoi. Un doljean a alertat autorităţile, care susţin că totul este în regulă. Totuşi, îngrăşămintele vor fi relocate, conform Gărzii de Mediu. „Vă mai amintiţi de explozia de la Mihăileşti?“, întrebă cetăţeanul. 18 persoane au murit atunci şi 13 au fost grav rănite. În condiţii speciale, azotul poate face explozie. În plus, compuşii săi sunt toxici pentru oameni. Tocmai de aceea, se recomandă condiţii speciale de siguranţă.
Un cititor fidel al Gazetei de Sud ne-a trimis miercuri la redacţie o sesizare referitoare la modul în care sunt depozitate sute de tone de îngrăşăminte chimice, potenţial periculoase, în comuna doljeană Pleşoi. „Este vorba despre sute de tone de îngrăşăminte chimice, depozitate în condiţii care pot produce catastrofe. Acestea sunt depozitate pe domeniul public, lângă fântâna Ciocănoaia. Neavând platformă betonată, există riscul ca acestea să se infiltreze în pânza freatică. Am transmis imaginile cu îngrăşămintele către Prefectura Dolj în data de 16 martie, iar ei au sesizat ISU. Până astăzi nu s-a luat nici o măsură“, a precizat Vasile Rac, cititorul care a făcut sesizarea.
Primarul comunei Pleşoi, Ion Ionescu, a declarat că este vorba despre tone de azotat şi uree, folosite de către un mare latifundiar din zonă, pentru tratarea culturilor de grâu. „Sunt depozitate temporar acolo. Am înţeles că sunt asigurate cu prelată pentru a nu se infiltra în pământ“, a spus primarul. Reprezentanţii Prefecturii Dolj susţin că îngrăşămintele nu ar fi un pericol. La rândul său, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Dolj, Gheorghe Călinoiu, s-a autosesizat după întrebările jurnaliştilor şi ne-a declarat că vor fi luate măsuri. „În cel mai scurt timp, îngrăşămintele vor fi relocate. Altfel, riscă amenzi“, a spus acesta.
„Sunt peste 200 de tone de azot depozitate în mijlocul comunei!“
Vasile Rac, cetăţeanul care ne-a sesizat, spune însă că autorităţile tratează cu prea mare lejeritate o situaţie care poate deveni explozivă. „Au fost peste 12 tiruri care au cărat aceste îngrăşăminte. Estimez că sunt peste 200 de tone acolo, aproape în mijlocul comunei. Vă amintiţi ce s-a întâmplat în 2004, la Mihăileşti?“, a mai spus omul. Pe 24 mai 2004, în comuna buzoiană Mihăileşti a avut loc o explozie din cauza unui camion care transporta azotat de amoniu. Au fost 18 morţi, printre care şapte pompieri şi doi jurnalişti, precum şi 13 răniţi grav. Explozia a lăsat în urmă un crater adânc de 6,5 metri şi un diametru de 21 de metri. Bucăţi de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri. În urma anchetei, transportatorii şi conducerea de atunci a combinatului Doljchim din Craiova au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare.
O parte din sacii care se văd în imagini conţin azotat de amoniu marca „Genezis Petiso“, care poate fi folosit ca îngrăşământ de bază sau de profunzime la orice tip de sol şi de cultură vegetală, conform site-ului firmei. Potrivit unor informaţii publicate de compania Azomureş, unul dintre cei mai importanţi producători din România, îngrăşământul pe bază de azotat poate să se aprindă şi să ardă la temperaturi mari. Descompunerea sa se poate transforma în explozie în cazul contaminării cu materiale incompatibile precum combustibili (benzină, motorină), lubrifianţi (vaseline, uleiuri), pulberi metalice şi alte materiale. În plus, substanţele în care se descompune azotatul sunt deosebit de toxice pentru oameni.
