Viorica Dăncilă, premierul României

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, miercuri, că va vota duminică atât la alegerile europarlamentare, cât și „pentru referendum”, afirmând că este „un susținător al statului de drept, al independenței justiției”, scrie Hotnews.

Dăncilă și-a continuat miercuri turneul electoral prin țară, mergând la Bacău, unde a anunțat că duminică va vota și la alegerile europarlamentare, dar și la referendumul convocat de Iohannis.

„Da, voi participa duminică la vot și voi vota pentru ambele – și pentru alegerile europarlamentare și pentru referendum. Voi vota pentru imaginea României, pentru câștigarea demnității României, pentru că știți am fost europarlamentar 9 ani de zile, știu ce înseamnă lucrul cu instituțiile europene, știu cât de important este să avem acolo oameni implicați, oameni care să lucreze pe directive, pe regulamente în care să se regăsească și obiectivele României și ale românilor”, a declarat Dăncilă.

Ea a susținut că aceste alegeri sunt foarte importante și trebuie tratate cu multă seriozitate, „pentru că România are nevoie de oameni care să susțină interesele cetățenilor.

„Iar eu știu ce înseamnă acest lucru. Voi vota și pentru referendum. Așa cum am spus de fiecare dată, sunt un susținător al statului de drept, al independenței justiției, dar și ale drepturilor cetățenilor, pentru că și acest lucru trebuie să îl avem în vedere de fiecare dată și între toate trebuie să existe un echilibru”, a adăugat Dăncilă.

Viorica Dăncilă declara și în 25 aprilie, într-un interviu pentru Adevărul, că va merge la referendum, dar ”dacă se va lua o decizie ca partidul să nu meargă”, va urma partidul. Ea mai spunea că referendumul ”nu are niciun sorţi de izbândă”, pentru că ”nu se înțelege ce se vrea la a doua întrebare”.

Marți, Liviu Dragnea a amenințat-o voalat pe Viorica Dăncilă cu o eventuală ”evaluare” după alegerile europarlamentare. Dragnea a declarat, pentru Adevărul, că, până acum, Dăncilă a fost un premier bun, iar o discuție va avea loc după alegerile pentru Parlamentul European, transmițându-i însă să nu uite pentru ce a fost numită în funcție.

”Până acum, da (a fost un premier bun- n.red) . (…) O să analizăm după alegeri, pentru că nu stă nimeni să vadă asta. E un sfat pentru oricine: să nu uite pentru ce a fost pus acolo. A fost pusă acolo pentru a implementa un program de guvernare. Dacă fiecare membru al guvernului ţine minte asta, şi nu consideră că i-a crescut şi capul, atunci o să fie un ministru bun şi eficient”, a declarat liderul PSD.

În ceea ce privește referendumul convocat de Klaus Iohannis, liderul PSD, Liviu Dragnea, a comentat de fiecare dată într-o notă ironică.

„De-abia îl aștept să organizeze referendumul. (…) Va fi un prilej foarte bun pentru români să răspundă și la alte întrebări: Câte case trebuie să furi ca să ajungi președinte? Câte dosare trebuie să îți fie închise? De-abia îl aștept”.

Cu o altă ocazie, întrebat dacă va vota la referendumul din 26 mai, Dragnea a răspuns: „Da, dacă ajung la buletinul ăsta. S-ar putea să fie o mare harababură în secțiile de vot. Sper ca procesul de vot pentru europarlamentare să nu fie tulburat”.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a avut însă un mesaj clar de boicotare a referendumului. El spunea că le-a transmis organizaţiilor ALDE să-i îndemne pe oameni să nu ridice buletinele de vot pentru referendum, întrucât acest lucru echivalează cu prezenţa la acest scrutin.

„Referendumul este o diversiune prin care preşedintele a încercat să intre în campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, în care altfel n-ar fi avut nicio cădere şi niciun rol. Fură în acest fel startul pentru alegerile prezidenţiale, pentru campania de prezidenţiale (…) Cred că toţi îşi dau seama că aceasta este o formulă prin care încearcă să ne vândă un fel de produs expirat”, a spus Tăriceanu.

Cele două întrebări de la referendumul convocat de Iohannis în 26 mai și la care românii pot răspunde cu „Da” sau „Nu” sunt:

Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?

Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională?