Secția pentru anchetarea magistraților: Kovesi ar fi cerut și primit peste 268.600 de lei pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa

Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a transmis, vineri seară, un comunicat de presă prin care anunță că Laura Codruța Kovesi este urmărită penal pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

De asemenea, secția anunță că în acest caz în urmă cu două zile s-a decis extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem pentru favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii. Secția specială susține că în 9 ianuarie 2017 Parchetul General ar fi comunicat în mod nereal, prin Biroul de informare şi relaţii publice, că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală.

Acuzațiile pe care Secția pentru anchetarea magistraților i le aduce Laurei Codruța Kovesi:

• În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta.
• Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a disp. art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a persoanei condamnate şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI.
• Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegaţii de procurori indonezieni în România, la sfârşitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia desemnată să procedeze la aducerea în ţară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta – Bucureşti
• Procurorii din cadrul SIIJ au mai reţinut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, magistratul menţionat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relaţie pur instituţională, negând existenta unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală.