Guma de mestecat este peste tot. Ar putea fi în buzunarul celui din dreapta dvs, în geanta colegei de serviciu sau sub biroul unei săli de clasă. Guma de mestecat este una dintre cele mai interesante produse de cofetărie, dar puțini știu originile ei, potrivit cunoastelumea. Deci cine a inventat guma de mestecat și cum a devenit populară?
Există dovezi conform cărora, în urmă câteva mii de ani, vechii europeni mestecau scoarța copacilor pentru a-i ajuta să scape de durerile de dinți. Există, de asemenea, unele texte în care se afirmă faptul că vechii scandinavi mestecau gudron, un amestec de hidrocarburi și carbon, obținut prin distilarea uscată sau piroliză din diverse materiale organice: lemn, cărbune, petrol. Mayașii se foloseau de rășina naturală de latex care provine din copacii Sapodilă, originari din sudul Mexicului și din America Centrală. Arborele produce această substanță ca un mecanism pentru a se proteja de atacurile insectelor.
Sute de ani mai târziu, aztecii se bucurau, de asemenea, de „gume”. Însă nu toată lumea avea acest privilegiu. De exemplu, numai femeile necăsătorite și copiii puteau să mestece în public scoarța de copac. Femeile căsătorite puteau să facă acest gest doar în privat. Mestecatul în public se pare că era o modalitate de a identifica statutul unei femei.
Guma de mestecat modernă a apărut în 1860 când cauciucul natural din Mexic a început să fie folosit ca un substitut pentru cauciucul sintetic. John B. Curtis a făcut și vândut prima gumă de mestecat, care se numea State of Maine Pure Spruce Gum. Se întâmpla în 1848 peste ocean. În timpul primului război mondial soldații americani au primit gumă de mestecat, asta pentru a-i ajuta să se concentreze și să îndure mai bine stresul, în acest sens existând anumite studii care o recomandau.
Prin urmare, guma de mestecat modernă are o vârstă de 157 de ani, însă oamenii au simțit nevoia să mestece lucruri similare din antichitate
