Curtea Constituţională a României (CCR) are în dezbatere, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, scrie Mediafax. Judecătorii CCR se vor pronunţa şi asupra sesizării preşedintelui Klaus Iohannis, a Opoziţiei, PNL şi USR, şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu neconstituţionalitatea modificării Codului de procedură penală, potrivit ordinii de zi publicate pe site-ul instituţiei. „Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată Preşedintele României”, se arată pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR, publicată pe site-ul instituţiei. Pe 19 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse către Parlament la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor, în care s-a votat iniţiativa legislativă, nu a fost legal întrunită, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. „În cazul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor niciuna dintre cele două condiţii nu a fost îndeplinită, întrucât: 1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost legal întrunită; 2. deşi formal înscrisă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, legea criticată nu putea face obiectul acesteia, întrucât la momentul convocării nu se afla în procedură parlamentară, nefiind pe agenda vreuneia dintre Camerele Parlamentului”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.
Şeful statului susţine că legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată de deputaţi, deşi cererea de convocare a sesiunii extraordinare avea alt subiect decât adoptarea proiectului în cauză.
„1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie”, conform sursei citate.
Preşedintele Iohannis mai susţine că sesiunea extraordinară a fost convocată la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi nu a Biroului permanent al Camerei.
„Din stenograma şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din data de 27 iunie a.c. rezultă că participanţii la această şedinţă au discutat în permanenţă despre o cerere a preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară şi nu despre o cerere a Biroului permanent. Din aceeaşi stenogramă rezultă că despre o cerere a Biroului permanent în vederea convocării unei sesiuni extraordinare nu se discută nici în contextul concluziilor şedinţei. Proiectul de decizie nu este supus în ansamblul său aprobării membrilor prezenţi ai Biroului permanent (ci numai ordinea de zi a viitoarei sesiuni extraordinare), astfel încât să rezulte din acest vot o manifestare de voinţă a Biroului permanent în sensul formulării către preşedintele Camerei a cererii de convocare în sesiune extraordinară”, se mai arată în textul sesizării depuse de Iohannis la CCR.
Şeful statului mai susţine că şi convocarea Senatului în sesiune extraordinară a fost făcută cu încălcarea dispoziţiile constituţionale. „Biroul permanent al Senatului – întrunit în şedinţa din data de 28 iunie a.c. – a luat în discuţie un proiect de cerere a Biroului permanent al acestei Camere de convocare în sesiune extraordinară. În urma dezbaterilor, Biroul permanent al Senatului a adoptat Hotărârea nr. 12/2018 prin care se cere expres preşedintelui Senatului convocarea acestei Camere în sesiune extraordinară, fiind indicate ora convocării, perioada, obiectul sesiunii extraordinare, precum şi programul de lucru. Încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (3) din Constituţie este cu atât mai evidentă cu cât la Senat, preşedintele Senatului şi-a delegat atribuţiile pentru ziua de 28 iunie a.c. (Decizia Preşedintelui Senatului nr. 8 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018); numai ca o consecinţă a acestei delegări, Decizia nr. 9/2018 de convocare a Senatului în sesiune extraordinară a fost semnată de un vicepreşedinte al Senatului, respectiv chiar de cel căruia preşedintele Senatului îi delegase atribuţiile”, potrivit sursei citate.
Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la Curtea Constituţională că nu a fost respectat termenul de trei zile între „data distribuirii raportului comisiei şi data dezbaterilor în plenul fiecărei Camere, prevăzut de dispoziţiile art. 69, coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv de dispoziţiile art. 98, coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului”. De asemenea, şeful statului mai spune că nu a fost respectată nici competenţa „comisiilor permanente în procedura specială de reexaminare după controlul de constituţionalitate, aşa cum aceasta este prevăzută de dispoziţiile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de cele ale art. 149 din Regulamentul Senatului”. Preşedintele aminteşte şi de opinia Comisiei de la Veneţia care a arătat că „modificările aduse de legiuitor elimină referirile generale la independenţa acestora, punând accent pe principiul subordonării ierarhice şi pe autoritatea ministrului justiţiei. În legătură cu posibilitatea ca actele procurorului să fie infirmate de procurorul ierarhic superior pe motive de netemeinicie, Comisia de la Veneţia arată că în lipsa unui conţinut clar, precis, o astfel de modificare creşte riscul interferenţelor politice în activitatea procurorilor”.
Totodată, şeful statului mai arată că în continuare proiectul care modifică Legea 303/2004 încalcă deciziile CCR, iar „o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar”. Pe 10 iulie, Senatul a adoptat, decizional, în forma iniţială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi zero abţineri.
