Crescători de animale reprezentativi din județul Olt și din județele vecine, care au așteptat luni bune ca „Alege oaia“ să poposească și la Slatina, au venit în sfârșit sâmbătă, 23 iunie 2018, să-și prezinte marfa.

 
Pentru venimentul organizat de Direcția de Agricultură Județeană, în colaborare cu asociații ale crescătorilor, a venit în capitala județului Olt și ministrul Agriculturii, Petre Daea, care i-a vizitat înainte, însă, pe producătorii de legume și fructe care reușesc să vândă în piețe.
„Ați luat banii? Bravo, bravo!“
 
Dis-de-dimineață, ministrul Petre Daea a fost în piața Steaua din Slatina, unde de două zile cumpărătorii pot găsi produse ale fermierilor din Ghimpețeni, pentru a verifica modul de derulare al programului Tomata, care se confruntă, în acest an, cu o supraproducție. Deși în fața camerelor de luat vederi fermierii au spus lucrurile bune,  nu toate merg după planurile din iarnă. „Să nu vă spun ce-am pățit cu comercianții de-aici! Ieri au vrut să ne dea afară, că ce căutăm noi, că… Le-am spus că avem autorizație, ei au scăzut prețurile mult, tot să nu facem treabă. (…) Cu acte nu mă întrebați cum reușim să vindem, că nimeni nu vrea să ne dea. Noi asta vrem, să intrăm în supermarket-uri, dar ne trebuie mijloace de transport speciale, trebuie să produci o anume calitate, sunt multe de pus la punct și noi asta încercăm să facem, ne-am strâns nouă fermieri și am făcut o cooperativă“, dezvăluia, chiar înainte de a ajunge ministrul, unul dintre fermieri. Prezența în piață nu înseamnă, pentru ei, cine știe ce volum de vânzare, dar, spun fermierii, contează să-și câștige renumele, pentru că aduc marfă de calitate, „nu ce au început să producă cei de la Izbiceni“.
În fața ministrului, însă, totul a fost perfect. Daea a și cumpărat roșii de la producători, pe care i-a întrebat dacă și-au luat banii în programul Tomata, și i-a și felicitat auzind că au făcut-o – „Ați luat banii? Bravo, bravo!“ – dar nu a admis sub nicio formă realitatea din orice piață slătineană, anume că tomatele de la producători sunt mai scumpe decât cele ale comercianților, deși nu există diferențe semnificative de calitate, ultimii exploatând faptul că s-au produs tomate în neștire, iar acum foarte greu se valorifică.
Vizita a continuat în Piața Zahana, cea mai mare din oraș, unde de asemenea producătorii au un întreg sector rezervat, de relativ puțină vreme. „Ăsta e producător, că și-a pus șorțul roșu? Să fim serioși, ne mai știm și noi între noi!“, au început să comenteze comercianții, oarecum invidioși pe interesul deosebit al ministrului pentru a afla cu ce probleme se confruntă cei care efectiv produc legumele românești. Totul, însă, a durat mult prea mult, iar „circul“ a fost mult prea mare să nu-i scoată din sărite pe anumiți clienți. „Ați început ca pe vremea lu’ Ceaușescu, bă! I-au dus unde e totul pregătit, unde sunt cele mai frumoase. Să vină și în fund, colo, să vadă și acolo ce e, să vadă și mizeria și toate. Că roșiile astea n-au niciun gust“, s-a auzit de undeva, ministrul conformându-se și ajungând și pe aleea indicată. Totul, e drept, în mare grabă, pentru că la ora 10,00 a fost programată deschiderea târgului cu produse ale oierilor, în special, un eveniment care a adunat o seamă de membri de vază ai PSD Olt.
 
„Avem lână depozitată de patru ani, de la 700-800 de oi“
 
Și programul „Alege oaia“ merge bine, a vrut să convingă ministrul, dând asigurări că vânzările de carne de oaie au crescut cu 104%, că se colectează lâna, pentru că s-au înființat 28 de centre în toată țara, că se vor face magazine de producător și parteneriate cu retail-erii etc. Ciobanii, însă, zugrăvesc altă realitate. Cei din Olt nu reușesc să dea animalele decât în preajma Paștelui, fiecare cum poate, și la export, unde sunt la mâna samsarilor și își mai iau și țepe. Cât despre lână – „Am depozitată de patru ani, de la 700-800 de oi, faceți un calcul, dacă una dă peste 3 kilograme de lână… N-avem unde s-o dăm“, a declarat un fermier. Oficial, nimic despre cum s-a renunțat la planul înființării unui centru de colectare și prelucrare a lânii la Crâmpoia, în Olt, sau despre motivul pentru care nici până astăzi nu există cel puțin un magazin în care fermierii să poată livra carne de oaie și produse lactate.
Exemplarele numai bune de fotografiat, expuse în câteva țarcuri improvizate, au făcut, în schimb, impresie bună. Mirosul a fost, ep alocuri, mai greu de suportat, un crescător de animale anunțându-și colegul că i-a și dat replica unei doamne care s-a plâns: „Zicea o doamnă că miroase, da’ să cureți după ea cum o fi, cucoană? Brânza e bună?“.
Alina Mitran
Lucrează în presă din 2000 și ceea ce a început ca un hobby s-a transformat într-o profesie. A absolvit Facultatea de Finanțe, Bănci, Asigurări și Burse de Valori, dar a ales presa scrisă, un domeniu care i-a oferit cele mai mari satisfacții profesionale. S-a alăturat echipei Gazeta de Sud în 2004.