Firmele și alți contribuabili din România vor fi supuși unor noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), printre care controale inopinate privind casele de marcat cu jurnal electronic, testarea aleatorie a conformării și procese investigative. Potrivit startupcafe.ro, toate acestea se regăsesc Programul de convergență 2018-2020, realizat de Guvern.
În domeniul „reducerii evaziunii fiscale și a economiei subterane” sunt continuate acțiuniprecum:
introducerea programului de testare aleatorie a conformării,
dezvoltarea structurii care se ocupă de persoane fizice cu averi mari prin dezvoltarea competenţelor şi realizarea programului de conformare,
combaterea fraudelor vamale.
În vederea creșterii eficacității în combaterea evaziunii fiscale și a reducerii economiei subterane vor fi reproiectate principalele activități în sensul:
dezvoltării funcției de prevenție a structurilor cu atribuții de control; revizuirii procedurii de rambursare TVA;
transformării executării silite în proces investigativ;
consolidării activității de asistență reciprocă la recuperare în materia creanțelor fiscale.
Pentru creșterea veniturilor la buget, Guvernul mai menționează:
Demararea în anul 2018 a procedurii pentru vânzarea licențelor 5G (+1,3 mld lei).
Majorarea nivelului accizei la țigarete începând cu data de 1 aprilie 2018 de la 439,94 lei/1.000 de țigarete la 448,74 lei/1.000 de țigarete (impact de +140 milioane lei).
Implementarea Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (ATAD). Una dintre normele astfel stabilite vizează ”Limitarea deductibilității dobânzii”, începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a aprobării O.U.G. nr. 79/2017, impact de aproximativ 200 milioane lei.
Măsuri pentru „reducerea evaziuni fiscale și creșterea colectării veniturilor bugetare”, (impact de +2 mld lei):
Introducerea până la sfârșitul anului 2018 a unor echipamente de scanare funcționale în toate punctele de trecere a frontierei pentru detectarea mărfurilor de contrabandă și fiscalizarea mărfurilor în vămi.
Realizarea la nivelul tuturor structurilor din DGAF a unor evaluări suplimentare care să vizeze posibilele practici utilizate cu scopul de a îngreuna activitățile de recuperare a sumelor datorate.
Elaborarea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic național de supraveghere. Desfășurarea de controale inopinate în zone şi domenii cu risc ridicat de neconformare, în scopul stimulării emiterii bonurilor fiscale de către contribuabili. (Vezi AICI calendarul introducerii caselor de marcat cu jurnal electronic in 2018)
Eficientizarea monitorizării și controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic prin dezvoltarea unui cadru legal și procedural, crearea unei structuri cu personal specializat în cadrul DGAF și dezvoltarea unor instrumente specifice necesare monitorizării.
Monitorizarea în colaborare cu organele vamale a importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat, activitate destinata în principal identificării schemelor de punere în liberă circulație a mărfurilor în România cu nerespectarea obligațiilor fiscale aferente.
Îmbunătățirea analizei de risc și a selectării contribuabililor pentru inspecție fiscală prin diversificarea criteriilor de risc folosite în vederea identificării unui grup țintă de contribuabili, respectiv o ramură economică, un sector de activitate sau de servicii în cadrul căruia au fost identificate diminuări de obligații fiscale.
Îmbunătățirea executării silite la debitorii semnificativi ai bugetului general consolidat, prin investigarea societăților afiliate acestora, deconturile de TVA, tranzacții bancare in trezorerie, în corelație cu patrimoniul persoanelor fizice care pot avea calitatea de persoană asupra căreia poate fi atrasă răspunderea solidara sau patrimonială.
În altă oridine de idei, Guvernul susține și anul acesta că este hotărât să ducă România în zona euro, dar nu avansează nici de data aceasta o dată-obiectiv de adoptare a monedei unice europene. „Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privință presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională, domenii în care sunt necesare progrese importante. În plus este necesară luarea în considerare a sustenabilității îndeplinirii criteriilor de convergență nominală”.
