Astăzi, biserica ortodoxă îl sărbătorește pe sfântul Alexie. Acesta a fost singurul copil al dregatorului Eufimian. Cu cât înainta în viață, cu atât creștea în sufletul lui și dorința nemurii și a vieții veșnice. Toate bunatățile pamântești i se păreau lucruri de nimic.
Eufimian l-a cununat pe Alexie cu o fecioară incuviințată, dar împotriva voinței tânărului. De aceea, chiar din seara nuntții, Alexie a părăsit în taină nu doar legătura pe care nu a dorit-o, ci și casa părinților săi. A fugit la biserica din Edesa, unde a stat 18 ani, îmbracat sărăcăcios și hrănindu-se din mila celor care veneau la biserică. Când s-a facut cunoscut celorlalți că este un om al lui Dumnezeu, el s-a înspăimântat de lauda oamenilor ca de o primejdie de moarte, și în taină a plecat spre Tarsul Ciliciei. Însă, corabia cu care caălătorea a naufragiat, a fost luata de vânturi și purtata pe ape până la Roma, locul nasșterii sale. Sfântul Alexie a văzut în această întâmplare mâna lui Dumnezeu, și astfel a hotărât să meargă la casa tatălui său și acolo, sub chip de străin, să-și petreacă în continuare cu pocăință cealaltă vreme a vieții sale. Ajuns în casa părinților, nemaifiind cunoscut de nimeni, a fost luat în derâdere și batjocorit de servitori.
Când i s-a apropiat sfârșitul, el a alcătuit o scrisoare, a strâns-o în maână, și întinzandu-se, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu în ziua de 17 martie.
