Guvernul Tudose vrea să modifice modul în care sunt calculate pensiile foştilor angajaţi din armată, poliţie şi servicii secrete printr-o ordonanţă de urgenţă, care nu a stat deloc în dezbatere publică. Ordonanţa ar urma să elimine unele prevederi care au dus la dezechilibre majore în sistemul de pensii. Iată cum s-a ajuns la actuala situaţie şi care sunt cele mai controversate prevederi ale actualului sistem.
Prevederile controversate din actuala lege a pensiilor militare de stat:
– Nu sunt pensii bazate pe contributivitate, ca restul pensiilor (adică valoarea pensiei nu depinde de contribuţiile plătite de salariat în timpul activităţii)
– Cuantumul pensiei poate ajunge la 102% din salariu, pentru că pensia se calculează într-un mod avantajos, bazat pe media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate. Cu alte cuvinte, pensionarul îşi alege cele mai bine plătite șase luni din ultimii cinci ani (eventual luni în care a avut spor de conducere ori alte drepturi luate în calcul)
– Indexarea pensiilor e şi ea avantajoasă: cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Dacă salariul mediu brut creşte spectaculos, cum se întâmplă deseori în anii electorali sau anul viitor, odată cu Legea salarizării, pensiile vor creşte şi ele pe măsură
– Unele categorii de pensionari militari, precum magistraţii militari, cumulează atât pensia din sistemul militar, cât şi pe cea de magistrat, ceea ce duce la apariţia unor pensii uriaşe. Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a dat exemplul unor pensii de 30.000 – 35.000 de lei pe lună.
Principala modificare anunţată oficial până în acest moment de ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu
HotNews.ro a scris în exclusivitate sâmbătă despre intenţia guvernului de a promova prin Ordonanţă de Urgenţă modificări la Legea pensiilor militarilor. Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, a confirmat duminică la Antena 3 că aşa stau lucrurile şi a făcut publică o singură modificare majoră: indexarea pensiilor se va face doar în funcţie de inflaţie, fără a mai lua în calcul şi creşterea salariului mediu din domeniul respectiv de activitate.
„Dacă salariile vor creşte cu 25%, în 2019 vor fi iar creşteri, pensiile vor fi actualizate (…) Dacă nu corectăm sistemul, vom ajunge într-o situaţie foarte neplăcută. Economia nu poate să susţină astfel de creşteri“, a spus Olguţa Vasilescu, completând „nu scădem nici o pensie aflată în plată“. Termenul de aplicare a ordonanţei va fi 15 septembrie, dată până la care cei care doresc se pot pensiona în condiţiile aflate în vigoare, a mai spus Vasilescu.
Cronologie: Cum a ajuns România să plătească aceste pensii
Pensiile speciale pentru angajaţii din instituţiile militarizate au fost stabilite prin Legea nr. 164/2001, adoptată de un parlament controlat de PDSR, vechiul PSD.
Guvernul Boc a eliminat pensiile militarilor în 2010, când România era într-o profundă criză economică, iar deficitul bugetar ameninţa stabilitatea ţării. În 2015, parlamentul controlat de PSD a votat o nouă Lege a pensiilor militare, Legea nr. 223/2015. Legea prevedea beneficii atât de mari pentru pensionarii militari, încât era complet nesustenabilă şi a fost nevoie de o ordonanţă de urgenţă asumată de Guvernul Boc (OUG nr. 57/2015) pentru ca legea să intre în vigoare din 2016. Unul dintre principalii promotori ai acestei legi a fost Gabriel Oprea, cel care şi-a bazat ascensiunea politică pe angajaţi din sistemul militar. Oprea a încercat permanent să-şi construiască o bază largă de susţinere în sistemele militare, indiferent dacă vorbim de armată, poliţie sau serviciile secrete.
De ce e o urgenţă atât de mare pentru guvernul PSD
Sub povara creşterilor de salarii şi pensii asumate în campania electorală şi puse în practică de la începutul anului, guvernul se confruntă cu o creştere alarmantă a deficitului bugetar. Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj a încheiat primele şase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde de lei, reprezentând 0,77% din PIB, un deficit cu 61,5% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru anul viitor, deficitul se anunţă şi mai problematic, dat fiind că va intra în vigoare Legea salarizării unitare pentru toate categoriile de bugetari.
Fondul de pensii e şi el într-o situaţie fără precedent: în 2017, deficitul fondului de pensii va ajunge la 28 de miliarde de lei (3,5% din PIB), faţă de 24 de miliarde de lei, cât este prevăzut să fie deficitul bugetar, după cum arată o analiză a Ziarului Financiar. Deficitul fondului public de pensii atinsese în 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, în perioada de după revoluţie.
