16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateExplicaţia frigului neobişnuit din mijlocul lunii aprilie. Când a mai trecut România printr-o situaţie similară

Explicaţia frigului neobişnuit din mijlocul lunii aprilie. Când a mai trecut România printr-o situaţie similară


În ultimele zile, în mai multe zone din ţară a nins, iar temperaturile au scăzut foarte mult, sub zero grade, o situaţie atipică pentru această perioada a anului. Gabriela Băncilă, meteorolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, a declarat că aceste fenomene meteo nu sunt normale pentru această perioadă, având o rată de apariţie foarte rară, ultimul de acest gen având loc în urmă cu 20 de ani, în 1996.

„Nu sunt fenomene şi temperaturi normale pentru această perioadă. Sunt fenomene deosebite pentru perioada pe care o traversăm, evenimente pe care nu le putem numi singulare, pentru că de-a lungul timpului au mai fost, ci evenimente care au o rată de apariţie foarte rară, evenimente care se pot produce o dată la 20 de ani sau mai mult de 20 de ani. Un episod similar s-a produs în anul 1996. Este vorba despre amploarea acestui eveniment, amploarea lui ca distribuţie spaţială şi ca distribuţie în timp. Au mai fost evenimente din 1996 până acum, dar cu un impact pe o suprafaţă mai restrânsă şi într-un interval de timp mai scurt. Noi, ANM, informăm şi avertizăm asupra acestui eveniment încă de alaltăieri. Suntem la a treia zi consecutivă de acţiune a acestui front atmosferic peste ţara noastră. Au fost afectate toate regiunile. Despre precipitaţii sub formă de ninsoare am vorbit la început în zona Mehedinţi, zonele de munte, zonele submontane, iar acum s-a mutat pe partea de Est a României. Temperaturile scăzute pe care le aşteptăm sâmbătă dimineaţă nu se vor înregistra într-o singură regiune. Vor fi în majoritatea zonelor”, a explicat aceasta pentru HotNews.ro.

Ce cauzează acest fenomen?

„Tot acest episod reprezintă o situaţie tipică de viscol sau de episod de vreme severă în anotimpul rece. Adică, pe de o parte avem o masă de aer rece transportată către ţară noastră de un anticiclon, în general de provenienţă eurasiatică, dinspre Siberia, şi pe de altă parte acţiunea unui ciclon mediteranean. Aceste două formaţiuni s-au întâlnit deasupra teritoriului României. Ciclonul vine din Mediterana, deci are umezeală. El transporta un aer mai cald şi umed. Pe de altă parte transportul de aer rece asigurat de câmpul de presiune ridicată face că precipitaţiile să ajungă în formă solidă la nivelul solului. Când acţiunea ciclonului mediteranean se termină, se instalează masă de aer rece adusă de anticiclonul despre care va vorbeam. În condiţiile în care la mijlocul zilei, cerul este acoperit de nori, peste ţară este o masă de aer rece, temperatura nu are cum să crească şi nopţile nu sunt atât de răcoroase. Diferenţa dintre temperatura de noapte şi zi nu este foarte mare. În schimb, sâmbătă dimineaţă, când este asteptatata cea mai rece dimineaţă, nu numai în Bucureşti, în cea mai mare parte a ţării, cerul va fi lipsit de nori, asta înseamnă o răcire nocturnă foarte intensă. Temperaturile atunci vor cobora sub pragul de îngheţ în majoritatea regiunilor, iar în zonele depresionare se vor situa la pragul gerului, adică – 10 grade”, a explicat Gabriela Băncilă, meteorolog Agenţia Naţională de Meteorologie.

11 judeţe din centrul şi estul ţării au fost, de miercuri după-amiază până joi dimineaţă, sub avertizare Cod portocaliu de ninsori, ploi şi vânt, iar Bucureştiul şi 29 de judeţe au fost avertizate cu Cod galben.

Judeţele Buzău, Vrancea, Covasna şi pentru unele zone din Harghita, Neamţ, Bacău, Braşov, Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Argeş au fost sub Cod potocaliu până joi, la ora 9.00.

Tot până joi, la ora 09.00, au fost sub avertizare Cod galben Bucureştiul şi judeţele Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Suceava, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cluj, Albă, Hunedoara şi unele zone din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Bacău, Neamţ, Harghita, Braşov şi Sibiu.
Începând de joi, ora 09.00 şi până vineri, la ora 14.00, vor fi sub avertizare Cod galben judeţele Botoşani, Galaţi, Tulcea, Brăila, Dâmboviţa, Albă, Mureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi unele zone din judeţele Hunedoara, Sibiu, Braşov, Harghita, Argeş, Prahova, Buzău, Gorj şi Vâlcea.

De joi, ora 18.00, până vineri, la ora 09.00, vor fi sub avertizare Cod portocaliu judeţele Iaşi, Vaslui, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Covasna şi unele zone din judeţele Harghita, Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova şi Buzău. În acest interval, în cea mai mare parte a Moldovei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare şi se va depune strat de zăpadă, local consistent. Temporar, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 de kilometri pe ora, au mai anunţat meteorologii.

Producătorii de legume şi fructe reuniţi într-o asociaţie de profil au transmis joi o crisoare Ministerului Agriculturii, în care i-au cerut să aibă în vedere măsuri de sprijin, inclusiv financiare, pentru depăşirea ificultatilor cauate de scăderea bruscă a temperaturilor, din ultimele zile.

„Am rugat Ministerul Agriculturii să gândească o strategie de depăşire a acestui moment. Trebuie gândit ceva în sprijinul fermierului. Pe un program de minimis ajutat cu o valoare, acolo unde se dovedesc îndeplinite condiţiile, cu Ministerul Finanţelor, de văzut o scutire de impozite, să scădem presiunea de pe fermier, care a făcut nişte lucrări tehnologice, tăiatul, sunt deja 4 stropiri făcute până la ora actuală şi ar fi păcat să ne alegem cu pagube uriaşe” – a declarat, pentru HotNews.ro, Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimenare (OIPA) Legume-Fructe.

El a atras atenţia că pericolul cel mai mare este la pomii fructiferi, înfloriţi sau în curs de fructificare. „Pericolul mare este deja la speciile timpurii, în primul rând la căpşuni, cireşe, prune şi este în plină înflorire şi mărul”, a spus Tănase.

Afectate de răcirea vremii şi de diferenţele mari de temperaturi între zi şi noapte ar putea fi şi legumele termofile crescute în solarii şi sere – ardei, roşii, castraveţi.

În schimb, pentru suprafeţele care s-au înfiinţat în primăvară – mazăre, lucernă, furaje, porumb, floarea-soarelui – precipitaţiile din utlima perioadă ar putea fi benefice, a mai arătat el.

Vreme caldă în lunile mai și iunie; temperaturi peste normele perioadei și deficit de precipitații, în iulie

Valorile termice vor fi apropiate, în general, de normele perioadei în lunile mai și iunie, și mai ridicate în iulie, iar precipitațiile vor fi din ce în ce mai puține în sudul, estul și sud-estul țării, raportat la media multianuală a fiecărei luni, potrivit prognozei valabilă pentru intervalul mai – iulie 2017, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În mai, temperaturile medii lunare vor fi, în general, apropiate de normele climatologice, cu excepția regiunilor nordice și centrale, unde se vor situa, local, sub aceste norme. Potrivit măsurătorilor de specialitate, media multianuală lunară pentru ultima lună de primăvară este de 14,9 grade Celsius, fiind luați în calcul parametrii monitorizați în intervalul 1981 — 2010. În ceea ce privește valorile termice medii, specialiștii ANM estimează, în perioada analizată, temperaturi de până la 18 grade Celsius în Banat, Crișana, Muntenia și Dobrogea, respectiv de până la 16 grade Celsius în Transilvania și Oltenia.

De asemenea, în mai, cantitățile totale de precipitații vor fi apropiate de media multianuală, în sud și sud-est, și vor putea fi excedentare în restul teritoriului. Media multianuală a precipitațiilor pentru luna mai este stabilită la 66,5 litri/mp. Cele mai mari cantități de precipitații sunt estimate în Maramureș (până la 89 l/mp), Muntenia (până la 86 l/mp), Crișana (până la 85 l/mp), Banat (până la 84 l/mp) și Oltenia (până la 83 l/mp), iar cele mai scăzute în Dobrogea (până la 47 l/mp).

Pentru prima lună de vară, meteorologii estimează că temperaturile medii lunare se vor situa, în general, în apropierea mediei climatologice. În condițiile în care media multianuală a lunii este de 18,3 grade Celsius, cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Olteniei (între 15 și 19 grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate, de până la 22 de grade Celsius, se vor consemna în Muntenia și Dobrogea.

Cantitățile totale de precipitații vor avea, în iunie, o tendință spre deficit, pe arii extinse în regiunile sudice și estice și, local, în restul teritoriului, respectiv peste norma stabilită la 84,5 l/mp. Cele mai mari cantități de precipitații se vor consemna în Banat (până la 107 l/mp), Transilvania (până la 106 l/mp), Crișana și Moldova (până la 103 l/mp). Pe de altă parte, cantități mai reduse de precipitații se vor înregistra în Dobrogea, de până la 60 l/mp.

Potrivit ANM, în iulie, temperatura medie lunară a aerului va fi mai ridicată decât norma climatologică, mai ales în sudul și sud-estul țării. Norma climatologică a lunii este stabilită la 20,2 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 17 și 21 grade Celsius, în Oltenia, dar și de până la 24 de grade Celsius, în Muntenia și Dobrogea.

Pe de altă parte, cantitățile totale de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării. Măsurătorile de specialitate au stabilit o normă medie lunară a precipitațiilor de 77,8 l/mp, conform ANM. În zona Moldovei, cantitățile medii de precipitații ar putea ajunge la 112 l/mp, în Muntenia și Maramureș la 102 l/mp, în Transilvania și Oltenia la 100 l/mp, iar la polul opus se vor înregistra maxim 59 l/mp, în Dobrogea.

Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, și au un grad de realizare de aproximativ 60%.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS