Preşedintele Klaus Iohannis nu va declanşa acum referendumul pentru justiţie, dar nu a renunţat la ideea unui referendum, pe care îl va folosi că poliţa de asigurare pentru salvarea justiţiei dacă PSD va încerca din nou să slăbească legislaţia penală sau va atacă instituţii cheie din sistemul judiciar, au declarat pentru Hotnews.ro surse oficiale de la Cotroceni. Potrivit acestora, manifestaţiile de stradă şi-au atins scopul iar ordonanţă 13, prin care se dezincriminau parţial abuzul în serviciu şi conflictul de interese a fost oprită, astfel că un referendum acum ar reprezenta “un glonţ tras în aer”.
Preşedintele a anunţat pe data de 23 ianuarie organizarea unui referendum, însă după ce primit avizul Parlamentului pe data de 13 februarie, Klaus Iohannis n-a mai adus tema în discuţie.
Oficialii de la Cotroceni au mai declarat pentru HotNews.ro că “armă referendumului” nu va mai putea fi folosită încă o dată în cazul în care PSD va încerca din nou să atace justiţia şi că din acest motiv preşedintele n-a mai anunţat dată consultării populare. “E foarte posibil că PSD să încerce noi atacuri la justiţie, din acest motiv un referendum organizat acum l-ar face mai puţin eficient pe viitor”, au mai explicat oficialii Administraţiei Prezidenţiale.
Pe de altă parte, în absenţa susţinerii partidelor şi rămas fără obiect, există riscul că referendumul să fie un eşec iar pragul de prezenţa de 30% să nu fie atins.
Adoptarea ordonanţei 13, prin care guvernul intenţiona slăbirea legislaţiei penale, a fost blocată iniţial de prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis la şedinţa de guvern din dată de 18 ianuarie, însă Guvernul Grindeanu a adoptat-o în cele din urmă în seară zilei de 31 ianuarie în ciuda protestelor de stradă. Sub presiunea crescândă a opiniei publice, care a dus la cele mai ample proteste de după 89 în marile oraşe, premierul Sorin Grindeanu a abrogat ordonanţă 13, fiind respinsă şi de Parlament astfel încât nu a intrat în vigoare şi nu a produs efecte.
Pe data de 23 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va începe procedurile pentru declanşarea unui referendum pe tema amnistiei şi graţierii. Ulterior, şeful statului a revenit explicând la întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul „graţiere”, deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru şi că cel mai probabil întrebarea va fi legată de anticorupţie sau integritate.
Pe data de 7 februarie, preşedintele anunţă că, imediat după ce va primi răspunsul Parlamentului, va convoca referendumul pe care l-a anunţat în ianuarie, după apariţia informaţiilor potrivit cărora guvernul pregătea un pachet legislativ privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
Pe data de 13 februarie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat în unanimitate un aviz favorabil pentru referendumul solicitat de preşedintele Klaus Iohannis pe tema anticorupţiei, aviz consultativ, care însă conţine şi patru recomandări care se referă la Constituţie, la decizii ale Curţii Constituţionale şi la recomandările Comisiei de la Veneţia.
Pe data de 14 februarie, Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va anunţa „în zilele următoare” dată la care va fi organizat referendumul legat de lupta anticorupţie, precum şi întrebarea de pe buletinul de vot. De atunci însă, şeful statului n-a mai adus tema în discuţie.
