Ministrul justiţiei, Raluca Prună (foto), a declarat, miercuri, la Digi24, că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publicate de deţinuţi, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privinţă. Raluca Prună a precizat că prevederea legală privind reducerea pedepsei cu închisoare pentru publicarea de lucrări ştiinţifice datează din 1969 şi a fost menţinută, în prezent regăsindu-se în Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor. „Problema nu este prevederea în sine, ci modul în care o anumită procedură a fost aplicată“, a spus Prună, arătând că, din 2007 în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România a fost scrisă o lucrare pe an, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 – şase, 2013 – 11, 2014 – 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.
„Zborul unui suflet gol“ sau „Biruinţă în suferinţă“, calificate lucrări ştiinţifice
Ea a amintit că a solicitat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi a dat publicităţii lista cu titlurile publicate de la începutul anului 2013 până la sfârşitul anului 2015.
„Rămâne ca fiecare dintre noi să judece dacă o lucrare care se numeşte «Zborul unui suflet gol» sau «Biruinţă în suferinţă» poate fi calificată lucrare ştiinţifică“, a spus Raluca Prună. Ea a arătat că există un regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013 şi o decizie adoptată de directorul general al ANP în 2011 care prevede într-un mod detaliat care este procedura de urmat în situaţia în care un deţinut doreşte să scrie o lucrare ştiinţifică. Printre altele, procedura cere ca persoana respectivă să ataşeze cererii sale o recomandare de la un profesor universitar sau un conferenţiar care atestă importanţa temei alese pentru domeniul ştiinţific respectiv. Ministrul a anunţat că a cerut să i se pună la dispoziţie toate aceste recomandări scrise pentru lucrările din 2015.
„Fac o analiză foarte serioasă. În primul rând, plecând de la faptul că din 2013 asistăm la o creştere absolut impresionantă a numărului de lucrări şi doresc împreună cu ANP să înţeleg cum s-a aplicat această procedură. Şi sigur că, în situaţia în care voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu încălcarea legii, doresc să asigur pe toată lumea că nu am să fiu deloc timidă în a propune măsuri pe care legea mi le pune la dispoziţie. (…) Pentru asta am dispus o analiză, pentru a dispune nişte măsuri care, repet, nu vor fi blânde deloc. Cer îngăduinţă pentru a face această analiză care va fi finalizată cât de curând pentru că ştiu care este aşteptarea publică. Cred că avem o problemă majoră“, a spus ministrul justiţiei.
Totodată, ea a arătat că problema poate fi soluţionată prin abrogarea dispoziţiei respective din Legea nr. 254/2013, prin ordonanţă de urgenţă, sau pur şi simplu prin aplicarea regulamentului aşa cum este el în vigoare.
Potrivit unor date transmise de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la solicitarea Ministerului Justiţiei, în perioada 2013-2015, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi.
Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, „pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează: (…) f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovație brevetate“.
Kovesi e, probabil, cel mai bun procuror-şef pe care l-a avut DNA
Ministrul justiţiei, Raluca Prună, a mai declarat, miercuri, în contextul propunerilor pe care trebuie să le facă anul acesta pentru şefia PICCJ şi DNA, că nu are nimic împotriva Laurei Codruţa Kovesi, ci consideră că este probabil cel mai bun procuror-şef pe care l-a avut DNA.
„Nu am nimic împotriva Codruţei Kovesi, ci dimpotrivă, am spus, o repet, este probabil cel mai bun procuror-şef al DNA de când există această instituţie“, a declarat Prună, la Digi24, în legătură cu afirmaţii pe care le-a făcut anterior privind propunerile pe care trebuie să le facă în vederea unor noi numiri, în luna mai, la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Ea a răspuns însă că este prematur să spună acum dacă ar avea sau nu ceva împotriva prelungirii mandatului Codruţei Kovesi la şefia DNA.
„Aş dori ca determinarea mea în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei să nu fie pusă la îndoială prin nici un fel de umbră cu privire la judecata mea de valoare privind-o pe doamna Kovesi“, a mai spus Prună.
Întrebat dacă are aceeaşi părere şi despre procurorul general Tiberiu Niţu, ministrul justiţiei a spus că nu crede că poate face acum evaluări în direct privind performanţa procurorilor de la conducerea Parchetelor de cel mai înalt nivel, dar a dorit să facă nişte precizări în ceea ce o priveşte pe Kovesi din cauză că a existat o neclaritate.
Tiberiu Niţu şi Codruţa Kovesi îşi încheie în mai mandatele la conducerea PICCJ şi respectiv DNA, existând posibilitatea să fie propuşi pentru un al doilea mandat în aceste funcţii.
Procurorul general al României şi procurorul-şef al DNA sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
