Institutul Naţional de Statistică a stabilit că din numărul total de locuri în hoteluri, 39,5% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,6% au fost în hoteluri cu 2 stele, 21,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,3% în hotelurile cu 5 stele, 2,9% în hotelurile cu o stea şi 0,3% în hotelurile neclasificate pe stele.
Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,1% din total hoteluri) şi 2 stele (23,7%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34 (cu trei mai mult ca la 31 iulie 2014), iar cele cu 4 stele au fost 294 (cu 27 mai multe decât la 31 iulie 2014).
La 31 iulie 2015 erau neclasificate pe stele 116 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 120 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2015, valoare similara cu anul 2014). Din cele 1545 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2015, un număr de 5 hoteluri (0,3% din total hoteluri), cu un total de 682 locuri, nu erau clasificate pe stele.
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 32,9% au fost în alte zone, 26,7% în staţiunile din zona montană, 21,3 % au fost în Municipiul Bucureşti (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,0% în staţiunile balneare şi 2,0% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
Judeţul Braşov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică
Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (886 structuri de cazare), Constanţa (755), Harghita (357), Sibiu (315) şi Prahova (314).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (26,0%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 26,8%, judeţul Braşov 8,7%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,0%, Prahova cu 3,7%, Bihor cu 3,6%, judeţul Mureş cu 3,4% etc.
Hotelurile au deţinut cea mai mare capacitate de cazare turistică
Din totalul de 148,1 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2015 (exclusiv camerele din căsuţe), 95,4 mii (64,4%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2015 cu 2173 în pensiunile turistice, cu 2170 în pensiunile agroturistice, cu 1666 în hoteluri, cu 867 în hosteluri, cu 270 în cabane turistice, cu 10 in sate de vacanţă.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2015 a fost de 328,3 mii. Cele mai multe locuri 190,3 mii erau în hoteluri , urmate de pensiunile agroturistice cu 35,2 mii locuri, pensiunile turistice cu 32,1 mii locuri, campingurile cu 15,0 mii locuri şi vilele turistice cu 14,5 mii locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,4% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 56,2% din camere erau fără baie sau duş.
Zona Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 86,6 mii în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 83,4 mii erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 63,4 mii în „alte localităţi şi trasee turistice”, 55,8 mii în „staţiuni din zona montană”, 35,3 mii în „staţiuni balneare” şi 3,9 mii în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.
