S-a decis şi este oficial: Grecia va primi 85 miliarde de euro în cadrul celui de-al treilea plan de ajutor. Marţi seară, Atena îşi exprimă satisfacţia că a ajuns la un acord cu cei patru creditori internaţionali (UE,BCE,FMI şi Mecanismul European de Stabilitate). Dar…surpriză: Comisia Europeană a temperat entuziasmul grec, evocând realizarea doar a unui „acord tehnic” şi preciza că va trebui să se ajungă la „un acord la nivel politic”. E nevoie de votul în parlamentul elen, unde Tsipras a pierdut sprijinul majoritar al propriului partid, de votul Bundestagului deocamdată reticent, de cel al miniştrilor de Finanţe ai ţărilor zonei euro, de o decizie a FMI privind participarea pe termen lung la finanţarea planului de salvare a Greciei, de avizul Comisiei Europene. Mai este deci de lucru!
De ce a fost nevoie de al treilea plan de ajutorare a Greciei? Deloc complicat de răspuns celor ce pun această întrebare. Grecia nu reuşeşte cu nici un preţ să întoarcă foaia crizei, în ciuda celor 240 miliarde de euro ajutor de-a lungul a cinci ani şi a ştergerii a 100 miliarde de euro din imensa datorie privată. De circa şase ani, economia elenă se află în recesiune. Ca atare, statul , îndatorat şi fără posibilitatea de a se mai împrumuta, pentru a mai funcţiona, rămâne total dependent de asistenţa financiară internaţională. Guvernul Tsipras, obţinând cele 85 miliarde de euro prin acest al treilea plan de ajutorare, pretinde că va putea asigura rambursarea creditelor scadente şi a arieratelor pentru următorii trei ani. Aşa cum se ştie, chiar în această lună, la 20 august, Atena trebuie să ramburseze Băncii centrale Europene 3,5 miliarde de euro. În schimbul sumei obţinute, guvernul grec s-a angajat să procedeze imediat la 35 de reforme în toate sectoarele economiei elene. În luna iulie, parlamentul grec a aprobat deja o serie de măsuri de austeritate, dar nu cu sprijin majoritar propriu, ci cu votul opoziţiei.
Scepticism şi …rezerve serioase la Berlin
Mai mulţi economişti eleni, în frunte cu Varoufakis, fost ministru elen de Finanţe, dar şi europeni nu dau şanse de succes acestui al treilea plan de salvare a Greciei de la faliment financiar. Ei prevăd deja o diminuare încă din 2015 a Produsului Intern Brut grec cu 3-4%. Marc Touati – reputat economist francez, autor al unor cronici economice consacrate comerţului internaţional şi mobilităţii internaţionale şi un susţinător al ieşirii temporare a Greciei din zona euro – spune că „cele 85 miliarde de euro obţinute de guvernul Tsipras nu vor soluţiona fondul problemei, respectiv incapacitatea Greciei de a genera o creştere economică mai puternică şi durabilă”.
Aprobarea noului plan de ajutorare a Greciei suscită atât de serioase rezerve mai ales la Berlin, încât rezultatul reuniunii Eurogrupului, stabilită pentru vineri pentru a valida acordul de la Atena, este „incert”. Chiar dacă guvernul Tsipras a dat gaj în schimbul celor 85 miliarde de euro importante promisiuni , respectiv un vast program de reforme dublat de noi restricţii bugetare. Din surse europene, citate de corespondenţii ziarului „Les Echos” la Atena, s-a aflat că deşi concesiile făcute de Alexis Tsipras sunt considerabile, ele nu au convins-o încă pe Angela Merkel, al cărei purtător de cuvânt, Steffen Seibert, nu a dorit , miercuri, să confirme dacă Germania îşi va da acordul cu propunerile negociate între Troika şi Grecia. Mai multe surse germane spun că, în afară incertitudinilor referitoare la credibilitatea şi seriozitatea reformelor promise de eleni în sistemul de pensii şi în domeniul privatizărilor, dubii şi chiar îngrijorare există la Berlin în ceea ce priveşte prezenţa pe termen lung a FMI în derularea acestui nou plan de salvare. FMI a comunicat deja că o decizie pe această tema va lua ceva mai târziu, către finele acestui an. Unele surse vorbesc chiar de „ezitări” ale FMI de a participa la finanţarea noului plan de ajutorare a Greciei.
Mai multe ipoteze
Analiştii de la „Les Echos” sunt de părere că la reuniunea de vineri, miniştrii de Finanţe ai ţărilor zonei euro se vor află în faţă a trei posibile soluţii. Ei pot aproba imediat planul de ajutorare a Greciei, ceea ce va permite Atenei să obţină prima tranşă a ajutorului încă înainte de 20 august, cu condiţia ca planul să fie aprobat de mai multe parlamente naţionale, prioritar de către Bundestag. În cazul în care procedurile parlamentare iau ceva mai mult timp, europenii ar putea acorda Atenei un credit „intermediar”, fără a pune în cauza acordul negociat. A treia posibilitate este că Berlinul şi alte capitale din zona euro să ceară modificări notabile ale acordului, îndeosebi includerea cererii privind participarea certă a FMI la finanţarea planului de ajutorare a Greciei. Această ultima soluţie, comentează cu nelinişte surse din Bruxelles, „prezintă riscul fragilizării dinamicii pozitive imprimate de poziţia cooperantă adoptată de Tsipras”.
