România, cândva considerată una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, a devenit o platformă de testare a luptei anticorupție, iar condamnările unor persoane cunoscute au transformat percepția publică asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Considerată cândva un tigru de hârtie creat ca o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, DNA este acum percepută ca un adversar de temut chiar și pentru cei mai puternici politicieni ai țării, comentează Financial Times (FT), în ediția sa de duminică.
Victor Ponta, premierul de centru stânga, a fost acuzat în această lună pentru o serie de fapte printre care fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, spălare de bani și conflicte de interese, fapte care ar fi fost comise în perioada în care a lucrat ca avocat, în 2007 și 2008. Averea lui Ponta a fost pusă sub sechestru, iar câțiva dintre colaboratorii săi, printre care fostul său asociat Dan Șova și fostul ministru de finanțe Darius Vâlcov, se confruntă și ei cu acuzații de corupție. Toți trei neagă acuzațiile respective.
Ponta este primul prim-ministru în exercițiu din România care este pus sub acuzare, notează Financial Times, care adaugă faptul că primul caz care a arătat întâia oară forța DNA este cel al fostului premier Adrian Năstase, care a fost condamnat în 2012 pentru strângere ilegală de fonduri și în 2014 pentru luare de mită. Acum, în mandatul Laurei Kovesi, un procuror de 42 de ani și fostă componentă a echipei naționale de baschet, care conduce DNA din 2013, performanțele instituției cresc rapid, având anul trecut peste 1.000 de condamnări, continuă publicația britanică.
„Rezultatele sale au început să atragă atenția unor țări afectate în mod asemănător de corupție, precum Grecia, Bulgaria și Croația, unde interesul pentru modul în care procurorii anticorupție din România au devenit așa de puternici este din ce în ce mai mare. De la crearea sa, în 2002, DNA a primit un sprijin internațional solid de la Comisia Europeană, care a făcut din progresele în combaterea corupției o condiție a aderării la Uniunea Europeană, dar și de la SUA. Ca ministru al justiției, Monica Macovei a relansat agenția sub o nouă conducere, în 2005. Însă, punctul de cotitură a fost o schimbare în Codul Penal în 2009-2010 care le-a conferit procurorilor puteri sporite în privința anchetării și a arestării. Atunci când DNA l-a urmărit pe Adrian Năstase în 2012, s-a demonstrat că a putut folosi eficient aceste noi instrumente – și, în mod esențial, a urmărit în justiție personaje importante fără teamă de represalii“, potrivit comentariului FT.
În condițiile îmbunătățirii performanțelor privind condamnările, vocile publice care solicită responsabilitate politică rămân neînduplecate, iar DNA este sprijinită ferm de președintele Klaus Iohannis – fost primar de centru dreapta al municipiului Sibiu -, care l-a învins pe Victor Ponta în cursa prezidențială din noiembrie anul trecut.
Zelul DNA a atras și critici, oponenții susținând că o rată a condamnărilor de 90% este mai degrabă caracteristică Phenianului decât Bucureștiului.
Campania anticorupție are și consecințe nedorite; teama de condamnări a paralizat administrația publică, susține un om de afaceri, care avertizează că funcționarii de nivel mediu au oprit acordarea de contracte publice pentru a evita eventuale anchete.
Pentru unii, procurorii români au devenit prea puternici, iar anchetele lor prea ample. În toamnă, parlamentarii vor discuta propunerile de limitare a așa-numitelor „arestări preventive“, măsură pe care unii o consideră menită să mai taie din aripile DNA.
„Totuși, activitatea Laurei Kovesi se bucură de un sprijin de 65% în rândul unui electorat obișnuit de mult timp să vadă politicieni care se îmbogățesc în pofida salariilor lor modeste. Mulți văd în această campanie anticorupție curățarea mult așteptată a unei clase politice care a păstrat rețeaua clientelară din timpul comunismului pentru mai bine de două decenii de la execuția fostului dictator Nicolae Ceaușescu“, conchide FT.
