Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale demarate pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, informează Agerpres.ro citând WWF-România. Organizația susține că a fost informată despre acest fapt pe 3 iunie 2015, printr-o scrisoare oficială din partea forului european. Reprezentanții WWF-România au precizat că Executivul comunitar a informat autoritățile de la București, în data de 28 mai 2015, că va demara procedura de infringement pe această problemă.
„WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Din informațiile pe care le deținem, procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș – cele de pe râurile Capra și Buda. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an și jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000)”, au explicat reprezentanţii WWF-România în comunicatul citat.
Potrivit organizației, demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor. „În același timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe râul Alb din Retezat sau cele de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate. În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor și organizarea de șantier. WWF solicită intervenția urgentă a autorităților relevante și în mod special a Ministerului Mediului care, până în prezent, nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000”, se menționează în informarea citată.
Plângerile WWF au demonstrat cum proiectele de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara încalcă Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a microhidrocentralelor pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile Natura 2000.
Munții Țarcu reprezintă sit Natura 2000 și împreună cu patru parcuri naționale și un parc natural formează unul dintre ultimele nuclee de sălbăticie din Europa, care se întinde pe o suprafață de peste 350.000 hectare. Situl Munții Țarcu, unde s-au propus două proiecte a câte două MHC-uri, a fost desemnat, printre altele, pentru anumite specii protejate de pești, rac și pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra a fost identificată pe teren atât pe râul Bistra Mărului, cât și pe râul Șucu.
Federația Coaliția Natura 2000 România, din care face parte și WWF, a demarat o acțiune în instanță, prin care cere anularea acordurilor de mediu emise de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Caraș-Severin. În același timp și după insistențe rămase fără răspuns, WWF încă așteaptă ca Ministerul Mediului să emită Ordinul de Ministru care va desemna la nivel național, conform Protocolului încheiat în ianuarie 2014, zonele de excludere de la construcția de MHC-uri și modificările ce trebuie aduse legislației din domeniu pentru ca aceasta să nu mai permită abuzuri.
