Semnificaţia zilei de 1 Mai – Ziua Internațională a Muncii – pare a se fi pierdut de-a lungul anilor. Românii sărbătoresc ziua de 1 Mai pentru că, în urmă cu 129 de ani, muncitorii din Statele Unite ale Americii s-au ridicat la luptă și au cerut ca ziua de lucru să fie de 8 ore. Data de 1 mai a fost declarată Ziua Internațională a Muncii încă din anul 1889, după Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago din 1886. Ulterior, 1 Mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii.
Greva generală a muncitorilor americani
În cursul anului 1884, la o întrunire a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, s-a hotărât începerea luptei pentru ziua de lucru de 8 ore. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor este cel care a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”.
Ziua de 1 Mai 1886 s-a fixat ca zi de grevă generală pentru satisfacerea acestei revendicări, potrivit gandul.info. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au adunat 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă.
Ziua de 1 mai a devenit cunoscută mai ales pentru incidentele violente care au avut loc două zile mai târziu, pe 3 mai 1886, în Piaţa Heymarket din Chicago. În timpul demonstraţiilor, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaţilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului McCormick. Polițiștii din Chicago au deschis focul fără avertisment, omorând patru muncitori care demonstrau pașnic.
În seara aceleiași zile, din mulţime, o bombă a fost aruncată spre coloana de poliţişti. Au fost răniţi atunci 66 de poliţişti, dintre care şapte au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, ucigând un număr și mai mare de muncitori (care a rămas până astazi necunoscut) și rănind aproximativ două sute de protestatari. În urma acestor evenimente, opt lideri anarhişti, care aparţineau unei mişcări muncitoreşti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaţi, iar în urma procesului şapte dintre ei au fost condamnaţi la moarte prin spânzurare. Din cauza manifestatiilor de protest care au avut loc atât în SUA cât și în Anglia, Franța, Olanda, Spania, Italia și Rusia, au fost executați numai patru dintre ei.
Ulterior, în 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi chiar Statele Unite, unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială.
1 Mai în România
În România, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. De atunci și până la instaurarea regimului comunist, atât sub Carol I sau regele Ferdinand, Ziua Muncii a fost marcată prin sărbători câmpenești și ieșiri la iarbă verde.
Ulterior, în perioada regimului comunist, 1 Mai s-a transformat într-o ocazie de preamărire a partidului. Muncitorii și elevii erau încolonați și obligați să aducă elogii regimului comunist, la defilări grandioase, cu pancarte ce afișau chipurile conducătorilor. Soții Ceauseșcu erau primiți cu aplauze și onoruri în semn de iubire și prețuire.
După 1990, importanţa propagandistică a acestei date a dispărut, iar românii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare sau la munte. În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide precum PSM şi PRM.
În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederaţie sindicală (Blocul Naţional Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere şi muzică, pentru a serba 1 Mai.
Potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Gfk România, berea este băutura preferată a românilor de 1 Mai, iar cel mai popular preparat alimentar sunt micii. Doi români din cinci beau bere atunci când se află în concediu, berea ocupând primul loc în topul băuturilor consumate într-o astfel de perioadă, se mai arată în cercetarea celor de la Gfk.
1 Mai în presa antebelică și…
Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea. „În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s’a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni”, scria Adevărul în ediția din 1 mai 1893.
În 1919, același ziar titra pe prima pagină: „1 Maiu şi muncitorimea română”. „Anul acesta, muncitorimea serbează ziua de întâi Maiu, în împrejurări cu totul deosebite. Războiul mondial, revoluţiunea cea mare, cum i-a zis un scriitor socialist, s’a terminat şi la Paris, unde se zămisleşte pacea, lumea cea veche cu politica ei de echilibru între popoare e în luptă cu lumea cea nouă, care bate cu pumnii vânjoşi la poarta vieţei, lumea păcei de dreptate şi armonie între popoare (…)”, se spunea în articol.
Ziarul Acţiunea de miercuri, 30 aprilie 1941, oferea cititorilor în pagina 3 „informaţiuni” despre ziua de 1 Mai: „Preşedinţia Consiliului de miniştri aduce la cunoştinţă că în ziua de 1 Mai – Sărbătoarea Muncii – toate autorităţile publice vor fi închise”, „Mâine, joi, 1 mai 1941, halele şi pieţele Capitalei vor fi închise toată ziua în conformitate cu prevederile Legii pentru reglementarea repausului duminical. Primăria Capitalei invită populaţia să-şi facă aprovizionările din vreme”.
Din ediţia din 30 aprilie 1944 a aceluiași ziar, aflăm că, fiind război, românii au lucrat. Astfel, într-un articol dedicat „Sărbătorii Muncii” se spunea: „Ziua de 1 Mai va fi sărbătorită anul acesta prin muncă. În toate întreprinderile, serviciul se va executa în orele de program obişnuite”.
… 1 Mai în presa comunistă
Din ziarele tipărite în perioada comunistă se poate vedea rolul zilei de 1 Mai pentru propagandă. Potrivit romaniatv.net, ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină „Trăiască 1 Mai Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!” şi publica un articol „Sub conducerea partidului, uniţi, încrezători, puternici”.
Același ziar, în numărul din 2 mai 1975, publica un material intitulat „Sărbătorirea Zilei de 1 Mai”, în care se spunea cum „manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului”. Aceeași ediție prezenta „cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, la masa „tovărăşească” oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Peste ani, în 1989, Scînteia amintea ziua de 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole cu titluri precum „Oameni ai marilor performanţe”, „Rînduri, rînduri, muncitori”, „Faptele noastre de muncă – mândria noastră” sau „Măsura hărniciei muncitoreşti.
Peste două zile, publicaţia Scînteia deschide numărul cu titlul „Trăiască 1 Mai. Ziua muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!”. Putem afla că, de 1 Mai, în capitală, „zeci de mii de bucureşteni s-au îndreptat în prima zi de mai pentru a se bucura în tihnă de reînnoirea naturii, de frumuseţea exploziei vegetale”, „măiestrit dirijată de arta horticultorilor”. „Zeci de mii de bucureşteni s-au «revărsat» în pădurile din preajma oraşului (Pusnicul, Andronache, Băneasa etc.), spre bazele sportive ale pionierilor, uteciştilor, studenţilor sau cele ale diverselor cluburi de la Străuleşti, Băneasa, Tei, Bragadiru, Pantelimon etc.”.
1 Mai în Codul Muncii
Codul Muncii enumeră la art. 139 zilele de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Acestea sunt, în ordine: 1 și 2 ianuarie, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei, 1 decembrie și prima și a doua zi de Crăciun.
