14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateObiceiuri, superstiţii și tradiții de Florii

Obiceiuri, superstiţii și tradiții de Florii

Sărbătoarea Floriilor reprezintă cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Ea rememorează intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier. De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, scrie ziarulunirea.ro. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit. În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

În sâmbăta Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post. În sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbrăca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor. În unele regiuni, oamenii îşi încing mijlocul cu crenguţe sfinţite de salcie, crezând că astfel alungă boală sau o înving cu o mai mare uşurinţă. Se spune că salcia vindecă durerea de spate şi este un antidot pentru muşcătura de şarpe.  O altă tradiţie spune că ramurile de salcie sunt aşezate înainte de culcare sub pernele fetelor nemăritate. Ele cred că vor deveni mai frumoase şi vor avea un soţ dacă fac asta. Demult, crengutele de salcie aşezate la icoane după Florii se aruncau vara pe foc atunci când începea o furtună pentru a se împrăştia norii, ori se aşterneau în ograda pentru a alungă grindină. Ramurile de la icoană se aşezau de către gospodar în mijlocul casei, când era vremea rea, pentru a o apară de trăsnete.  Dacă te împărtăşeşti de Florii, îţi poţi pune o dorinţa şi ea se va îndeplini mai repede decât în altă perioada.  În unele zone, ziua de Florii este ultima în care se poartă mărţişorul, el fiind aşezat pe un măceş sau pe crengile unui pom înflorit. În dumică de Florii, se culeg flori, care vor fi folosite pentru încondeierea de ouă pentru Paşte.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS