Eurodeputaţii europeni au introdus în agenda actualei sesiuni de la Strasbourg a Parlementului European unul din subiectele de mare actualitate în lumea politică şi a presei europene – asasinarea unuia din cei mai importanţi lideri ai opoziţiei din Rusia, Boris Nemţov şi, legat de acest act criminal, o privire asupra stadiului democraţiei din această ţară condusă discreţionar de către Vladimir Puţin.
Dezbaterea s-a desfăşurat în prezenţa şi cu contribuţia Federicăi Mogherini, vicepreşedintă a Comisiei Europene, şefa diplomaţiei europene. În deschiderea dezbaterii, Mogherini a subliniat că asasinarea lui Nemţov ne pune în faţa unei situaţii extrem de grave de încălcare a celor mai elementare norme ale democraţiei în Rusia. Tristeţe, dar şi indignare, sublinia ea, sunt sentimentele ce marchează lumea democratică nu numai din Europa. Nemţov a fost ucis cu doar două zile înaintea unei mari demonstraţii ce urma să aibă loc la Moscova împotriva implicării Rusiei în sprijinirea forţelor separatiste din estul Ucrainei. Revolta eurodeputaţilor – exprimată în toate luările lor de cuvânt în cadrul dezbaterii acestui subiect – a fost provocată şi de faptul că asasinatul s-a petrecut în plin centrul Moscovei, aproape de zidurile Kremlinului, o zonă bine păzită de forţele de securitate ruseşti. Boris Nemţov, a subliniat Federica Mogherinii, este ultima victima din lunga listă a oponenţilor regimului dictatorial, totalmente nedemocratic instituit de Vladimir Putin. Autorităţile acestuia au mers până la a interzice intrarea în Rusia a unor reprezentanţi europeni pentru a participa la funeraliile lui Nemţov, mărturie în acest sens depunând în cursul dezbaterii eurodeputata letonă Sandra Kalniete, din partea grupului europarlamentar PPE.
Cum arată democraţia în Rusia?
Răspunsuri la această întrebare au dat atât Federica Mogherini cât şi eurodeputaţii care participaseră la o întâlnire cu unul din camarazii lui Nemţov, respectiv Mihail Kasianov (fost premier al Rusiei în perioada 2000-2004, actualmente unul din criticii cei mai severi ai lui Vladimir Putin) venit la Strasbourg pentru a prezenta membrilor Comisiei de politică externă a PE adevărată stare a democraţiei în Rusia.
În Rusia, a reprodus Mogherini din relatările lui Kasianov, cetăţenii doresc o reală democraţie. Uniunea Europeană are acord de parteneriat cu Rusia, cadru în care a cerut nu o dată Moscovei să reaspecte tratatele şi normele internaţionale privind libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea partidelor politice de opoziţie. Kasianov le-a relatat europarlamentarilor că unele partide au fost chiar împiedicate în Rusia să se înregistreze. Alegerile sunt de regulă fraudate. Intoleranţă şi ura i-au determinat pe mulţi oponenţi ai regimului Puţin să părăsească Rusia, printre ei aflându-se jurnalişti, lideri politici, avocaţi, lideri ai organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului s.a. Criza din Ucraina a fost un nou motiv de reprimare a dreptului la exprimare, a libertăţilor fundamentale ale omului, un nou prilej de a semăna frică în rândul oponenţilor regimului lui Puţin. De altfel, a confirmat Kasianov, Boris Nemţov a fost ucis tocmai pentru că se pregătise să prezinte dovezi elocvente privind implicarea militară a Rusiei în conflictul din Ucraina.
Ce este de făcut
Eurodeputata letonă Sandra Kalniete, vorbind în numele grupului conservator PPE, sublinia în intervenţia sa că Vladimir Putin „este gata să folosească orice armă” pentru a-şi menţine regimul dictatorial. În faţa lui, adaugă deputata letonă, Uniunea Europeană trebuie să gândească o strategie eficientă care să-i contracareze ideea că lumea europeană este dependentă de gazele naturale din Rusia. Trebuie găsită o ieşire din această situaţie, a subliniat Sandra Kalniete. De asemenea, mai sugera ea, europenii trebuie să sprijine presa din Rusia angajată împotriva lui Putin, societatea civilă. Ea a sprijinit în acest context inclusiv ideea creării unei armate europene şi alocarea de către toate statele Uniunii a unor resurse menite să asigure o capacitate de apărare în faţa tendinţelor expansioniste ale lui Putin.Eurodeputatul german Knut Fleckenstein, în numele grupului politic social-democrat, a afirmat că, având în vedere tot ceea ce se întâmplă la ora actuală, Rusia „nu are nimicin comun cu democraţia”. Au loc alegeri fraudate, sunt difuzate informaţii false despre ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume, ONG-urile sunt persecutate, domină frica de a critica puterea, adversarii politici sunt ucişi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii câţiva ani cu mulţi dintre criticii regimului Putin, culminând cu asasinarea lui Nemţov. Vladimir Putin, spunea eurodeputatul german social-democrat, încalcă zi de zi toate obligaţiile asumate prin tratate şi acorduri internaţionale. Rusia este prima ţară europeană care a atacat o altă ţară, rupându-i o parte din teritoriu (cazul Crimeei)…În Ucraina are loc, practic, un adevărat război dus de militari ruşi mobilizaţi şi trimişi de către Vladimir Putin. Eurodeputata germană Rebeca Harms, copreşedinta grupului politic al Verzilor, cunoscută ca unul dintre europarlamentarii implicaţi cel mai mult în sprijinirea concretă a proeuropenilor ucraineni, a afirmat că grupul său politic a fost cel care a insistat pentru iniţierea actualei dezbateri în cadrul PE şi a cerut adoptarea unei rezoluţii care să solicite autorităţilor de la Moscova anchetarea şi pedepsirea celor care l-au ucis pe Boris Nemţov. În spatele asasinilor se află, în opinia Harmas, însuşi Vladimir Putin. În Rusia de azi, spunea ea, cei care se opun regimului lui Putin sunt ucişi, consideraţi trădători, disidenţi, la fel că în urmă cu jumătate de secol.
Păreri diferite ale unor deputaţi nealiniaţi la grupuri politice din PE
Ca întotdeauna, eurodeputaţii nealiniaţi la vreun grup politic din PE au avut intervenţii în dezbateri ce fac deliciul presei. Eurodeputatul francez antieuropean Jean-Luc Schaffhauser, a pus o întrebare unuia dintre participanţii la dezbatere în care îşi exprimă surprinderea că este condamnat faptul că în Rusia nu există libertate de exprimare, în condiţiile în care chiar în Parlamentul European cei ce nu sunt de acord cu opiniile general exprimate sunt puşi la punct, dezaprobaţi. Răspunsurile altor eurodeputaţi au fost extrem de dure, eurodeputatul (PPE) Elmar Brok catalogându-l pe Schaffhauser, între altele, drept „un purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin”. „Acuzatul” a reacţionat violent şi l-a avertizat pe Brok că-l va da în judecată. De o violenţă rar întâlnită a fost italianul Matteo Salvini, reprezentând partidul Liga Nordului, separatist şi antieeuropean. Acesta a întrebat cu ce drept Parlamentul European judecă regimul din Rusia? Europa, a susţinut el, este cea care incită la război, făcând aluzie la politică de extindere a Uniunii Europene şi a NATO. Ce democraţie este în Europa?, a strigat Salvini, susţinând că UE nu a făcut nimic pentru popoarele europene, lovite de criză şi şomaj. Şi Matteo Salvini a primit răspunsuri pe măsură din partea celor ce au luat cuvântul după intervenţia sa. Într-o scurtă intervenţie, Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional de extremă dreapta din Franţa, a reproşat NATO că nu are o strategie europeană eficientă şi că, având aprobarea SUA, provoacă Rusia. Uniunii Europene i-a reproşat că a „provocat un nou război în Europa” şi i-a cerut schimbarea strategiei, astfel încât „nici o ţară să nu fie diabolizată”.
