Parisul are încă doi ani (până în 2017) răgaz pentru a-şi limita deficitul public la 3% din PIB. Decizia nu a fost luată fără unele reţineri, în special din partea ţărilor mici ale zonei euro, care au respectat regulile europene cu preţul unor sacrificii dramatice ale cetăţenilor ţărilor respective.
Miniştrii de Finanţe ai ţărilor zonei euro, reuniţi marţi la Bruxelles, au validat oficial o nouă prelungire cu încă doi ani a termenului în care Franţa va putea să-şi reducă deficitul public până la cifre sub 3% din PIB, prevăzute în tratatele europene. Oficializarea acestei decizii, chiar dacă s-a făcut la recomandarea Comisiei Europene încă de luna trecută, nu a fost fără obstacole. Aşa cum se ştie, este pentru a treia oară, începând din 2009, când cea de a doua putere economică a zonei euro cere şi obţine un răgaz pentru a putea respecta normele europene în privinţa deficitelor. În condiţiile puse pentru a fi de acord cu nouă facilitate, Comisia Europeană prevedea, la 25 februarie, eforturi suplimentare din partea Franţei, reforme în multe domenii ale vieţii economice şi sociale care pot să ducă la reducerea cât mai grabnică a deficitelor. În discuţiile din ultimele săptămâni au fost auzite nu o dată opinii contrare acordării de noi facilităţi Franţei, chiar din partea partenerilor europeni şi din rândul membrilor Comisiei Europene. În ajunul deciziei de marţi a Eurogrupului, însuşi Mario Draghi, preşedintele BCE, a cerut Comisiei Europene să aplice integral şi sistematic Pactul european de stabilitate şi creştere, condiţie esenţială pentru încrederea în cadrul bugetar al UE. Draghi a lansat şi cu acest prilej un nou avertisment, considerând „prea suplă” interpretarea de către Comisia Europeană a regulilor Pactului de stabilitate în cazul Franţei şi al Italiei.
Enervare la unii dintre responsabilii europeni
Michel Sapin, ministrul francez de Finanţe, a afirmat în cadrul dezbaterilor din Eurogrup că le înţelege reticenţele, dar a explicat că o reducere mai rapidă a deficitului ţării sale ar avea consecinţe grave pentru întreaga zonă euro. De altfel, însuşi preşedintele Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a declarat că reuniunea de luni şi marţi de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro a prilejuit readucerea în actualitate a unei discuţii mai generale – legată de situaţia din Grecia şi cea Franţei – referitoare la „rigoare” şi la „supleţe” în aplicarea regulilor europene în general, nu doar în privinţa unei anumite ţări.
