Atena speră că până la sfârşitul lunii mai va fi găsită o soluţie în chestiunea imensei sale datorii faţă de creditorii europeni şi FMI. Duminică, ministrul elen al Economiei s-a aflat la Paris. Luni este aşteptat la Londra iar marţi la Roma. El va încerca să convingă partenerii europeni să accepte încheierea unui acord global asupra situaţiei financiare a Greciei.
Ministrul elen al Economiei, Yanis Varoufakis, s-a aflat duminică la Paris, în prima etapă a turneului sau european având drept principal scop calmarea reacţiilor în Uniunea Europeană la răsturnarea situaţiei politice din Grecia şi venirea la putere a unei formaţiuni politice opuse categoric politicii economice de severă austeritate, impusă ţărilor membre ale Uniunii. Primul obiectiv anunţat de Varoufakis în declaraţia făcută la Paris, alături de omologul sau francez Michel Sapin, este „obţinerea unui acord global privitor la situaţia financiară a Greciei până la sfârşitul lunii mai…De atunci încolo, promitea el, nu vom mai cere noi împrumuturi de la creditorii Greciei”. Concret, Ministrul elen al Economiei caută în aceste zile , în capitalele europene pe care le vizitează, sprijin pentru uşurarea poverii datoriei ţării sale evaluate la peste 300 miliarde de euro. În timp ce Europa întreagă scrutează cu o oarecare circumspecţie primii paşi ai noii puteri instalate la Atena, aleasă în principal graţie promisiunii de a pune capăt austerităţii, dar şi în faţa pieţelor de capital care îşi pun întrebarea cât timp Grecia va mai putea rezista financiar, Yanis Varoufakis a cerut un răgaz „până la sfârşitul acestei luni”, când guvernul elen va fi pregătit să pună pe masă propriile propuneri de salvare a economiei elene de la dezastrul în care a ajuns ca urmare a austerităţii ce i-a fost impusă. Abia după aceea, crede ministrul elen, Grecia va fi capabilă să ajungă la un acord global cu partenerii din UE şi cu FMI. El a anunţat, de la Paris, că intenţionează să facă, în curând, vizite la Berlin şi Francfurt (unde deocamdată nu este primit), având în vedere că acolo se află „centrul” refuzului categoric la solicitarea noului guvern elen de a i se reduce sau reeşalona datoriile pe care, în actuală situaţie, este în imposibilitatea de a le plăti.
Cel mai greu va fi să o convingă pe Angela Merkel
Merkel a respins sîmbătă categoric orice idee privind ştergerea datoriei Greciei, Germania fiind ţară care are de primit cea mai mare parte din datoriile elene (40 miliarde de euro), urmată de Franţa, cu 31 miliarde de euro. La Paris , în discuţiile cu oficialii francezi, a fost evocată totuşi posibilitatea reeşalonării plăţii datoriei. Varoufakis este legat – în acest turneu european – de cerinţa alegătorilor greci de a nu ceda în faţa presiunilor creditorilor europeni, ale instituţiilor europene care insistă, în continuare, ca Grecia să respecte obligaţiile asumate la aderarea în UE. Dar Varoufakis nu-şi poate, totuşi, permite să intre în conflict cu ţările zonei euro, conştient că graţie ajutorului lor Grecia nu a intrat în faliment. El crede în posibilitatea unei soluţii de compromis, obiectiv pentru care s-a angajat să încerce a-l atinge atunci când a pornit la drum în capitale europene. La Paris, Varoufakis pare să fi găsit o oarecare înţelegere faţă de demersul ţării sale. Michel Sapin şi ministrul elen au repetat, nu o dată, poziţia conform căreia Grecia „este în zona euro” şi au exclus o eventuală ieşire a acestei ţări din zona şi UE. Ei au exclus de asemenea ideea unei fracturi între ţările nord-europene, având în frunte Germania, şi cele sud-europene care sprijină Grecia. A reţinut atenţia presei franceze declaraţia în care Varoufakis sublinia că Grecia „doreşte o reanalizare şi o sistematizare a monumentalei datorii a ţării sale, reprezentând 175% din PIB, dar nu în detrimentul altor ţări, nu în detrimentul contribuabilului german, irlandez, spaniol, francez sau european”. El s-a arătat gata să primească ajutor la reformarea administraţiei ţării sale şi la combaterea fraudei fiscale, fenomen care a subminat grav economia.
Probleme faţă de care ministrul elen al Economiei a făcut referiri dure
Subiectul asupra căruia Varoufakis a fost exterm de intransigent a fost Troika. La fel ca întreaga populaţie a Greciei, ministrul elen a subliniat că „nu doreşte să mai audă vorbindu-se de ea„. El doreşte „negocieri de la egal la egal, nu cu aşa zişi tehnocraţi, ci direct cu BCE, Comisia Europeană şi FMI”, Fond căruia Grecia îi reaminteşte că a fost unul din fondatorii săi. Că economist şi profesor de ştiinţe economice, Varoufakis – răspunzând la o întrebare a ziariştilor prezenţi la conferinţă de presă comună cu Michel Sapin – a formulat unele din cele mai dure critici la adresa planului Juncker vizând relansarea creşterii economice, investiţiile şi crearea locurilor de muncă, aprobat luna trecută de Parlamentul European. „Este regretabil, a spus profesorul Varoufakis, că Europa nu ştie să accepte controversă intelectuală„.
